Efectele geloziei asupra creierului. Ce a descoperit un medic neurolog: Gelozia devine patologică

Efectele geloziei asupra creierului. Ce a descoperit un medic neurolog: Gelozia devine patologică

Dacă te întrebi care sunt efectele geloziei asupra creierului, dr. Cristina Căliman, de la Spitalul Județean de Urgență Gorj, a arătat ce a descoperit, după ce a analizat RMN-urile funcționale.

Neurologul a făcut această descoperire după ce a analizat creierul oamenilor geloși. Această emoție intensă pare să activeze mai mult ganglionii bazali, talamus și alte structuri similare din creier.

„Până la un punct, sentimentul de gelozie poate fi un stabilizator al unei relații amoroase (cum se spune în popor, ‘un pic de gelozie nu strică’), dar gelozia care trece peste acel ‘punct’ devine patologică, dezadaptativă (gelozie morbidă), distrugând relații.

Cu atât activarea structurilor cerebrale evidențiate mai sus e mai mare, în cazul în care apar gânduri că partenerul ar putea fi atras de altcineva”, explică medicul neurolog.

Dr. Cristina Căliman: Sentimentul de gelozie produce activări la nivelul anumitor structuri din creier

„Pentru că până la urmă totul e biologie, modul în care creierul nostru răspunde la sentimentul de gelozie prin activarea mai mult sau mai puțin puternică a unor regiuni cerebrale, ne dictează comportamentul.

Priviți imaginile, pentru că așa arată gelozia în creierul nostru !

Imaginile au fost obținute făcând RMN- uri funcționale la persoane ce se simțeau geloase pe parteneri.

Sentimentul de gelozie produce activări la nivelul anumitor structuri din creier (ganglioni bazali, talamus etc.), activări pe care le puteți observa pe aceste imagini sub forma diverselor nuanțe de culoare cuprinse între galben și roșu“, conchide  medicul Cristina Căliman.

Talamusul își asumă rolul de gardian

„Ganglionii bazali controlează diferite funcții ale creierului, de la mișcarea voluntară, emoțiile, sistemul de recompense, comportamentul orientat spre scop și până la activități mai complexe, precum învățarea și cogniția.

Potrivit specialiștilor, talamusul își asumă rolul de gardian al informațiilor care vor să meargă către cortex, asigurându-se că informațiile sunt trimise la locul potrivit.

Talamusul este implicat și în alte tipuri de procese ale creierului, cum ar fi somnul și starea de veghe. Unii cercetători au ajuns la concluzia că ar juca un rol crucial și în menținerea conștiinței”, încheie medicul explicația, potrivit Adevărul.