Educația despre astm responsabilizează! Cele mai frecvente simptome ale astmului. Sfaturi de aur pentru a ține boala sub control

Educația despre astm responsabilizează! Astmul este una dintre cel mai frecvente boli cronice și afectează peste 315 de milioane de persoane din întreaga lume, provocând aproximativ 346.000 de decese anual.

În ciuda apariției unor tratamente inovative, diagnosticarea și tratamentul astmului rămân o provocare.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului este marcată în întreaga lume în prima zi de marți a lunii mai, în scopul conștientizării și educației în legătură cu astmul
bronșic. Tema din acest an este „Educația despre astm responsabilizează!”.

În România, sunt aproximativ un milion de persoane care suferă de astm și care fac aproximativ 200.000 exacerbări (crize) severe în fiecare an, ceea ce înseamnă că în fiecare minut, un pacient este expus un atac de astm care îi pune în pericol viața.

Copiii care suferă de alergii alimentare sunt mai predispuși la astm

Astmul este o boală a căilor respiratorii care transportă aer către plămâni. Din cauza bolii, căile respiratorii ajung să se îngusteze și să se umple cu mucus, lucru care face respirația dificilă și duce la episoade de tuse. Atunci când astmul este tratat corespunzător, căile respiratorii sunt curate, iar aerul circulă normal.

Astmul poate apărea încă din copilărie sau la orice altă vârstă și nu este o boală contagioasă, chiar dacă, uneori, mai mulți membri ai aceleiași familii pot suferi de astm.

Cauzele apariției astmului bronșic nu sunt pe deplin înțelese, însă boala este cauzată, cel mai probabil, de o combinație între factori ereditari și factori de mediu. Spre exemplu, copiii care suferă de alergii alimentare sunt mai predispuși la astm.

Cele mai frecvente simptome ale astmului

• respirație șuierătoare;
• senzație de limitare a respirației;
• tuse – mai accentuată în timpul nopții și în orele dimineții;
• dureri toracice – mai accentuate în timpul nopții și în orele dimineții;
• persoanele care suferă de astm bronșic se pot trezi în timpul nopții din cauza tusei sau a dificultăților de respirație;
• crize de astm – care sunt episodice. Ele pot fi ușoare, grave sau foarte grave. În timpul unei crize severe de astm, pacientul poate muri.

Astm. Diagnosticare

• Spirometria este un test simplu utilizat pentru diagnosticarea astmului bronșic, atunci când simptomele conduc la suspiciunea de astm.
• Spirometria este utilizată, de asemenea, și după diagnostic, pentru monitorizarea bolii.

„Indiferent că suntem copii sau adulți, trebuie să știm că respirația este darul cel mai de prețal vieții noastre. Criza de astm bronșic îți răpește acest dar. Sufocarea, setea de aer (dispneea), respirația șuierătoare (wheezing-ul) reprezintă simptomele cele mai traumatizante pentru pacient. Din fericire, cu ajutorul medicației specifice, acești pacienți pot și trebuie să aibă o viață normală.” – spune prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, secretarul general al Societății Române de Pneumologie, în cadrul conferinței de presă dedicată Zilei Mondiale de luptă împotriva Astmului, organizată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), în ziua 8 mai 2024.

O resursă utilă pentru români este platforma casapneumologilor.ro, unde se regăsesc informații despre bolile pulmonare, o hartă a pneumologilor din România și aplicația
Navigator care ajută oamenii să se programeze la un medic pneumolog aflat în apropiere de locuința utilizatorilor. Programările se pot face și telefonic, la numărul 021.9904.

„O criză de astm se simte ca și cum ai încerca să respiri doar printr-un pai pentru câteva minute. Chiar dacă tragi aer din el și sufli aer cât poți de tare, nu poți să obții destul aer în plămâni. Cu ajutorul tratamentelor adecvate (medicație inhalatorie de întreținere și de urgență și terapie biologică) poți trăi o viață activă și plină de satisfacții.” spune prof. dr. Roxana Maria Nemeș, medic primar pneumolog, președintele Societății Române de Pneumologie.

De ce este educația necesară pentru tratamentul astmului

Succesul tratamentului pentru astm depinde, pe lângă educație și acces la tratament, de pacienți și de disciplina lor de a-și lua medicamentele prescrise, lucru numit de medici „aderență la tratament” sau „complianță la tratament”.

Cu toate acestea, astmul și BPOC au unele dintre cele mai scăzute rate de aderență la tratament: doar 33% dintre pacienți urmează întocmai ce le-au prescris medicii. Prin comparație, diabetul are 51%, depresia 62%, iar cancerul, scleroza multiplă și hipertensiunea arterială au peste 75% aderență la tratament.

„Percepția și experiența pacienților cu privire la necesitatea unui tratament zilnic pentru o afecțiune cronică cu simptomatologie ondulantă, înțelegerea tehnicii inhalatorii,
interacțiunile pacienților cu tehnica dispozitivelor inhalatoare, selecția dispozitivului în funcție de nevoile, preferințele și abilitățile pacientului, sunt repere esențiale ale unei bune comunicări, ale unui real parteneriat între medic și pacient, ceea ce va duce în final la îmbunătățirea aderenței la tratament, cu un beneficiu major pentru calitatea vieții pacienților cu astm bronșic”, spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog, Directorul Școlii de Pregătire Postuniversitară a Societății Române de Pneumologie.

Sfaturi pentru a ține boala sub control pentru pacienții cu astm bronșic

1. Asigurați-vă că respectați tratamentul prescris de medic și că știți cum să utilizați inhalatorul corect și folosiți-l ori de câte ori vă spune medicul.

2. Mergeți la medic cel puțin o dată pe an pentru controale sau imediat după ce ați avut un atac de astm sau o accentuare a simptomelor. Vizita periodică la medic este
necesară și dacă vă simțiți bine.

3. Cereți un plan de acțiune scris pentru astmul bronșic, astfel încât să știți ce aveți de făcut pentru a gestiona bine boala sau atunci când ea se agravează.

4. Stați cât mai departe de factorii de risc care pot declanșa crize de astm – praf, blană de animale, polen, mucegai, fum de țigară, poluare, infecții respiratorii, efort fizic
mare.

Despre Societatea Română de Pneumologie

Societatea Română de Pneumologie este formată cu scopul promovării asistenței medicale, educației si cercetării științifice în domeniul bolilor respiratorii. SRP este continuatoarea organizațiilor neguvernamentale din România cu același scop: „Societatea pentru profilaxia tuberculozei” (1901), „Societatea pentru studiul tuberculozei” (1929), „Liga contra tuberculozei” (1946), „Societatea de Ftiziologie” (1963) și „Societatea de Pneumoftiziologie” (1991).