E oficial: 10% din populaţia României consumă droguri! Expert: la tineri, prevalenţa ar putea fi de 30%

Sociologul Cătălin Ţone, expert antidrog, afirmă că raportul oficial cel mai recent privind impactul consumului de droguri în România arăta că prevalenţa pentru anul 2021 era de 10,7% la nivel naţional în rândul populaţiei peste 15 ani.

Potrivit specialistului, în rândul populaţiei tinere din marile oraşe şi din centrele universitare prevalenţa privind consumul de droguri ar putea fi, în prezent, de 30%.

”Dacă vorbim despre cifrele care s-au comunicat oficial în ultimul raport privind situaţia drogurilor în România, discutăm de segmentul 15-64 de ani, prevalenţa, procentul din populaţia este undeva la 10,7%, dar, atenţie, este procentul din 2021 calculat în 2022.

Şi trebuie să subliniez acest lucru, vorbim despre un procent şi o analiză sociologică făcută după pandemie, deci ştim care au fost reperele, ştim că nu s-a circulat, ştim că au fost situaţii delicate, că nu s-au putut face teste, deci clar cifrele sunt deformate.

Eu cred, la ora actuală – neerijându-mă, sunt sociolog de meserie şi ştiu că în spatele unei cercetări sociologice stă o muncă complexă şi nu trebuie să existe subiectivism – dar eu cred că dacă discutăm coborîm puţin segmentul, 15-34 de ani, deşi acum se spune că este 16,7, aproape 17%, eu cred că vorbim acum de undeva 20-22% (oameni care au consumat substanţe stupefiante – n.r.) şi vorbim de media la nivel naţional, dar dacă ne referim la Bucureşti, la centrele urbane, la zonele universitare, lucrurile sunt sărite mult de această cifră, cred că se duce undeva la 30%”, a declarat Cătălin Ţone, expert antidrog la Medika TV.

Potrivit News.ro, el a explicat că îşi bazează afirmaţia pe faptul că există o ”diferenţiere semnificativă” între impactul drogurilor în mediul rural faţă de marile oraşe şi de centrele universitare. Sociologul a atras atenţia asupra faptului că noi tipuri de droguri au apărut, el dând exemplul drogului Cristal – 3CMC.

Categorii de droguri de mare risc

Deprimante ale sistemului nervos central (SNC): pastilele de dormit (barbituricele) şi medicamentele anxiolitice.

Benzodiazepinele sunt mai sigure decât barbituricele, dar pot provoca dependenţă după câteva săptămâni de utilizare, pe masură ce pacienţii dezvolta toleranţă faţă de ele. Aceasta clasa de medicamente care se eliberează doar cu reţetă specială cuprinde agenţi anxiolitici populari – diazepam, alprazolam şi triazolam.

Opiacee: dependenta de opiu, morfina sau heroina. Dependenta provoaca, de obicei, depresie, anxietate şi pierderea respectului de sine.

Cannabis: Fumatul de marijuana poate deprima memoria pe termen scurt, motivaţia şi starea de spirit. Utilizarea cronică provoacă accelerarea bătăilor inimii, probleme de vedere, slăbirea funcţiilor pulmonare, modificări ale hormonilor sexuali şi risc crescut de cancer la plămâni. Potrivit specialiştilor citaţi de bzi.ro, marijuana si alte forme de cannabis, cum ar fi hasisul, nu dau usor dependenta, dar sunt considerate droguri „de intrare”: utilizatorii de marijuana au risc semnificativ mai mare de a utiliza cocaina.