Nutriționist: ”E o mare greșeală să elimini grăsimile din alimentație!”

Deşi aproape că a devenit o modă scoaterea grăsimilor din alimentaţie, medicii spun că acest obicei nu e tocmai sănătos, mai ales în perioada de creştere.

„Grăsimile intră în compoziţia celulelor şi au o serie de funcţii: fac stocuri de energie, eliberează hormoni ce reglează metabolismul şi hormoni sexuali, ajută la formarea sistemului nervos la copii şi la menţinerea sănătăţii pielii şi a părului„, subliniază nutriţionistul Eduard Adamescu.

Există anumite vitamine- A, D, E,K- care nu pot fi absorbite în lipsa lipidelor, iar dacă ne ferim prea mult de ele, pot apărea carenţe şi, implicit, rahitism la copii sau osteoporoză la adulţi.

Grăsimea este esențială pentru fiecare celulă din organism. În Marea Britanie, conform unui studiu efectuat în 2008 asupra comportamentului alimentar în familie, oamenii au un deficit de vitamine A, D și E, vitamine liposolubile, responsabile pentru o vedere bună, pentru sănătatea oaselor, pentru sănătatea mentală, cancer, circulația sanguină, deci în concluzie pentru o inimă sănătoasă. Aceasta și pentru că evită grăsimile. Așadar, trebuie să mâncăm grăsimi pentru a avea parte de aceste vitamine esențiale pentru organism.

„Este o mare eroare să scoți grăsimile din alimentație. În disperarea de a avea o siluetă perfectă, fetele renunță la orice fel de grăsimi. Fără acești acizi grași esențiali pielea noastră nu poate fi una strălucitoare, nu poate fi una cu un aspect tineresc. Fără grăsimi, părul nu poate avea vitalitate, unghiile nu pot fi sănătoase. Persoanele care exclud din dietă grăsimile sănătoase își riscă sănătatea și frumusețea”, adaugă nutriționistul.

Cantitatea de grăsimi nu trebuie să depăşească 30% din aportul caloric zilnic. Şi, cum un gram de grăsime are 9 calorii, un adult a cărui raţie calorică ajunge la 2.000 de calorii nu ar trebui să consume mai mult de 65 de grame de grăsimi.

„Însă grăsimile sunt de două feluri: nesaturate şi saturate (animale), mai nocive. Acestea din urmă nu ar trebui să depăşească 10%”, specifică medicul.

Mai există însă şi o categorie de grăsimi vegetale „modificate”, la fel de periculoase – grăsimile hidrogenate. Ele sunt obţinute în urma unui proces menit să le solidifice.

„Se găsesc în anumite margarine, dar mai ales în produse de patiserie, biscuiţi, produse industriale. Producătorii le folosesc pentru că sunt ieftine, cresc valabilitatea pro duselor, dar şi pentru că dau o anumită savoare. Însă aceste grăsimi cresc nivelul colesterolului şi riscul de a face infarct„, atrage atenţia specialistul în nutriţie.