CREZUL unui medic rezident care refuză străinătatea: „E mult mai ușor să plec și să fac ceva. Dar eu vreau să fac aici”

Daniela Șerb

Radu Serescu, 26 de ani, unul dintre medicii rezidenți din România, nici măcar nu ia în calcul posibilitatea de a merge să profeseze în afara țării. Motivele care îl țin legat de țară pot părea bizare unora, dar tânărul este categoric: rămâne!

Doctorul zilei: Sunteți din Focșani, ați terminat facultatea la București și ați ales să profesați la Buzău.
Radu Serescu: Am terminat Medicina Generală la Universitatea „Carol Davila” în 2012 și mi-am luat rezidențiatul cu post la Spitalul de Urgență din Buzău, la Oncologie. Momentan, sunt stagiar anul I la Institutul Clinic Fundeni, pe medicină internă, unde lucrez cu d-na doctor Mariana Mihăilă.

Cât câștigați pe lună?
1.000 de lei, plus bonuri de masă.

Cum e cifra asta de 1.000 de lei pe lună pentru un rezident?
Un motiv de glumă între prieteni.

Cum supraviețuiți din acești bani?
Mă ajută părinții. Mama este aproape pensionară, iar tata militar. La bază au fost amândoi ingineri, dar nici unul nu a profesat în domeniu. Ei îmi acoperă chiria în București, cam 700 de lei, lunar, și factura la telefon. Salariul pe care îl primesc reprezintă banii mei de buzunar. N-am copii, n-am alte cheltuieli. Când ești sărac îți permiți doar să înveți. Stau la spital, citesc, învăț și trag speranța că pe viitor, când voi avea posibilitatea, va fi mai bine.

Cât  ar trebui plătit un rezident?
Cum unui diplomat când pleacă în străinătate i se face un coș de cumpărături și ministerul respectiv a reușit să-i asigure diurna necesară, ar putea să ne facă și nouă un coș în care să ne includă activitățile minimale sociale, cărțile medicale de care avem nevoie, o sumă pentru ca să putem participa la congrese să te formezi profesional astfel încât să supraviețuiești.

Colegii dvs. unde profesează?
Am mulți colegi care au plecat din țară. Din seria mea, vreo 25 din 80. Au plecat în Germania, în Franța. În Germania, rezidențiatul e un pic diferit din câte am înțeles de la ei. Te iau într-o perioadă de practică timp în care te familiarizezi cu limba, apoi te școlarizează și îți spun dacă rămâi sau nu. Alții lucrează pe la policlinici prin Suedia.

Nu v-ați gândit să plecați în străinătate?
E mult mai ușor să plec și să fac ceva. Dar eu vreau să fac aici. N-am plecat din România chiar dacă sunt condițiile neprielnice, de ceartă, de supărare, de amărăciune, cum n-am plecat de la părinți când m-am certat cu ei. Dacă tatăl meu nu-mi va mai da mâine bani, o să muncesc ca să obțin. Până una-alta mă pot forma să practic medicina la fel de bine și în România. În Spitalul Fundeni se practică chirurgie înaltă, se face transplant hepatic. Sunt în topul medicinei ca formare profesională. Și la spitalul din Buzău sunt dotări. Ca să plec afară înseamnă să mă rup de tot și să o iau de la zero, să accept efortul pentru a avea bani. Și perspectiva că fac medicină modernă. Dar poți să ajungi într-un oraș la fel de mare ca Focșaniul sau Adjudul care să nu îți  permită să fii lângă un profesor ca Irinel Popescu sau cum e d-na doctor, lângă o echipă care face transplant. Prefer să fiu aici decât într-un cătun. O să plec doar ca să îmi fac CV-ul meu, să mă recomand. Adică să arăt că am competențe. Afară se pleacă pentru bani. Cine vrea și are nevoie de ei, să plece.

E cineva care nu are nevoie de bani?
Există nevoie de bani. Dar poți să pleci după bani afară și banii să nu te ajute, să nu te simți bine. Eu aici mă simt bine.

Unde vă vedeți peste 10 ani?
S-ar putea să fiu într-o mașină între București și Buzău.

Peste 20 de ani?
O să fiu deja pensionat. Pe la 50 de ani începe riscul cardiovascular, iar la medici riscul e mult mai mare.

Ca viitor medic oncolog ce părere aveți despre felul în care sunt tratați bolnavii de cancer în România?
Eu o să mă preocup ca să fie tratați mult mai bine. O să dezvolt și activități extramedicale astfel încât să pot să ajut. Vorbesc de campanii sociale astfel încât oamenii care doresc să poată ajuta. Biserica. Are fonduri prin care ar putea să ajute .

Dacă ați fi ministrul Sănătății ce măsuri ați lua?
Poate aș implementa sistemul de asigurări casco private, după modelul celui care face accident și plătește mai mult, la fel cel care are factori de risc. Apoi aș revitaliza partea cu medicina de familie. Mai multă responsabilitate pentru un număr mai mic de pacineți. Adică le-aș păstra calitățile dar le-aș reduce pacienții că era un număr mare. Apoi aș investi bani în modernizarea spitalelor existente. Sincer să fiu nu știu cât va mai rezista clădirea din Fundeni.

Ce vă deranjează cel mai tare?
Că se fac reproșuri că medicii sunt corupți. Ar fi trebuit să mor de foame și restul să moară după mine. România nu va avea niciodată un sistem informatizat, un robot care să înlocuiască un medic și nici nu-și permite încă să plătească salarii mari. Am înțeles asta și de aceea am și rămas aici. Sunt copii care au terminat pe vremea comunismului și au fost mult mai defavorizați ca mine și au reușit în viață. Deci s-ar putea să reușesc și eu dacă muncesc și am ambiție. În România, sistemul mă călește pentru că mă apropie de pacient. Trebuie să
găsim soluții împreună.

20.000 de medici au părăsit sistemul de sănătate din România după integrarea în UE

CARTE DE VIZITĂ

Radu Serescu – Medic rezident
^ S-a născut pe 21 august 1987 la Focșani, Vrancea
^ În 2006 a absolvit Grupul Școlar „G.G. Longinescu” din Focșani
^ Între 2006-2012 a urmat  Facultatea de Medicină Generală a Universității „Carol
Davila” din București
^ Din 2012, este în stagiu
la Institutul Clinic Fundeni.