E momentul ca politica să asculte argumentele științei! Konstantinos Farsalinos, cardiolog: „Vedem că autoritățile de reglementare se distanțează de noile informații din domeniul tutunului”

E momentul ca politica să asculte argumentele științei!  Reglementările luate de către factorii decizionali din întreaga lume ar trebui să implice o mai strânsă colaborare cu instituțiile științifice. Tocmai de aceea, în cadrul Global Forum on Nicotine din acest an s-a adus în discuție faptul că autoritățile ar trebui să țină mai mult seamă de noile descoperiri în domeniul cercetării din industria tutunului.

Konstantinos Farsalinos este cardiolog și cercetător la Centrul de Chirurgie Cardiacă Onassis din Atena, Grecia. Face parte din Departamentul de Farmacie al Universității din Patras și a fost prezent la Varșovia, cu ocazia acestei conferințe internaționale. În cadrul unui interviu pentru Doctorul Zilei, Konstantinos Farsalinos spune că, la momentul actual, există foarte multe informații științifice serioase cu privire la alternativele mai puțin nocive la fumat, iar volumul acestora crește semnificativ de la an la an.

„Există, în timp, o perioadă mai îndelungată pentru a se realiza o legătură între ce gândesc și ce pun în aplicare autoritățile de reglementare și ceea ce spune, cu adevărat, știința”, este de părere cercetătorul din Grecia.

„Și asta este rău pentru sănătatea publică, pentru că sănătatea publică este o combinație între a folosi știința și a lua deciziile politice corecte”.

Incertitudinea dăunează grav sănătății

Konstantinos Farsalinos spune că în ciuda incertitudinii din ultimii ani, în unele cazuri s-au luat decizii corecte. Vine cu un exemplu în acest sens și amintește de ce a făcut Uniunea Europeană în 2014 cu Directiva Produselor din Tutun.

„Acum, că avem și mai multe dovezi, și dovezi mai convingătoare despre riscul mai mic al tuturor produselor care reduc efectele dăunătoare (ale fumatului – n.r.), și chiar mai multe produse disponibile, ceea ce este mai bine pentru fumători, vedem că autoritățile de reglementare se distanțează de noile informații, de cunoștințele științifice actuale”.

Farsalinos este de părere că, în condițiile în care există mult mai puține neclarități decât înainte, factorii de decizie ar trebui să-și îndrepte mai mult atenția către știință, să fie la curent cu cele mai noi descoperiri și să implementeze reglementări pe măsură.

„Sincer să fiu, nu înțeleg de ce fac acest lucru. Nu știu de ce încă folosesc argumentul lui „nu știm ce se va întâmpla în următorii zece, 20, 30 de ani”. De fiecare dată nu fac decât să prelungească perioada de incertitudine. Îi pot asigura că incertitudinea va exista pentru totdeauna”, adaugă cercetătorul.

Dar care ar fi modul de a face față acestei incertitudini? Ei bine, Konstantinos Farsalinos consideră că ar trebui să existe supraveghere post-comercializare, nu să se aplice restricții și interzicerea produselor sau crearea unui mediu de reglementare general restrictiv.

E momentul ca politica să asculte argumentele științei Importanța științei în procesul legislativ

„În circumstanțe normale, toate reglementările și deciziile de reglementare ar trebui să se bazeze pe știință”, este mesajul transmis de către Konstantinos Farsalinos în cadrul interviului pentru doctorulzilei.ro.

„Se pare că există un decalaj, între știință și politică, și se pare că politica este prioritară față de știință. Și aici avem probleme cu sănătatea publică”, continuă el.

„Am văzut deja cazuri și exemple de țări din afara Uniunii Europene care au fost foarte restrictive în abordarea lor până la nivelul interzicerii substanțelor și produselor. Rezultatul final a fost un dezastru”.

În astfel de circumstanțe, ne-am putea întreba cine are, de fapt, de câștigat.

„Nu a fost o situație de câștig pentru ambele părți”, este răspunsul dat de cercetător.

„A fost o situație în care a pierdut și o parte și cealaltă, deoarece guvernul a pierdut controlul prin crearea unei piețe negre și consumatorii și-au pierdut șansele de a renunța, dar sunt în continuare expuși la comerțul ilicit, la produse ilicite de pe piața neagră de calitate necunoscută, origine necunoscută și conținut necunoscut. Deci este o situație în care pierd ambele părți”.

Un obicei greu de uitat

Sigur, în cazul fumatului vorbim despre un obicei perpetuat de-a lungul anilor, la care nu se renunță ușor în ciuda dovezilor științifice ce vorbesc despre consecințele negative pe care le are acest obicei. În acest sens, Konstantinos Farsalinos menționează că:

„Avem peste 60 de ani de cunoștințe și experiență cu privire la efectele negative ale fumatului. Primul raport arată faptul că fumatul provoacă boli de inimă, boli pulmonare și cancer. Și suntem astăzi într-o perioadă în care mai mult de 90% dintre fumători știu că fumatul dăunează, iar acești fumători încă mai fumează. De ce? Pentru că este foarte greu să renunți”.

În ciuda acestei realități, Konstantinos Farsalinos susține că:

„În mod ideal, toți fumătorii ar trebui să renunțe mâine fără a folosi nicio alternativă. Dar nu se întâmplă asta de zeci de ani. 1,2 miliarde de fumători există astăzi în lume, 8 milioane de decese premature în fiecare an din cauza fumatului. Mai multe decese din cauza fumatului în fiecare an decât din cauza Covid în timpul pandemiei”.

De aceea semnalul de alarmă trebuie tras în continuare. Cercetătorul grec spune că autoritățile de reglementare par să trateze  generația actuală de fumători ca pe o „generație pierdută”. Și vede această practică ca fiind una greșită.

„Deci, să spunem așa, asta fac ei indirect cu reglementările, sacrifică acești oameni pentru că nu le dau acces la produse de reducere a efectelor dăunătoare”.

„Dar eșuează și în acest sens, deoarece piața neagră vizează cele mai vulnerabile grupuri ale populației și anume tineretul. Deci, în realitate, ei eșuează de fiecare parte în scopul pe care l-au propus”, încheie Konstantinos Farsalinos.

Vezi aici interviul video

Material susţinut de Philip Morris România