E dovedit ştiinţific: mâncarea proastă duce la cancer!

O echipă de cercetători de la Universitatea Națională din Singapore a făcut noi descoperiri care ar putea ajuta la explicarea riscului de cancer – dar și de alte boli comune, precum diabetul – asociat unei alimentații de proastă calitate.

Perspectivele obținute în urma acestui studiu recent sunt promițătoare pentru avansarea strategiilor de prevenire a cancerului care vizează promovarea îmbătrânirii sănătoase.

Cancerul este cauzat de interacțiunea dintre genele unui individ și factorii din mediul înconjurător, inclusiv regimul alimentar, exercițiile fizice și poluarea. Modul în care acești factori de mediu cresc riscul de cancer nu este încă foarte clar, dar specialiștii spun că este vital cunoașterea acestei legături pentru luarea unor măsuri preventive care să ne ajute să rămânem sănătoși mai mult timl.

O substanță chimică poate crește riscul de cancer

Echipa de cercetători a studiat mai întâi pacientele care prezintă un risc ridicat de a dezvolta cancere de sân sau ovariene, deoarece moștenesc o copie defectuoasă a genei cancerului – BRCA2 – de la părinți.

Ei au demonstrat că celulele acestor pacienți erau deosebit de sensibile la efectele metilglicoxalului (piruvaldehidă), care este o substanță chimică produsă atunci când celulele noastre descompun glucoza pentru a crea energie.

Studiul a arătat că această substanță chimică poate provoca defecte în ADN-ul uman, ce reprezintă semne de avertizare timpurie pentru dezvoltarea cancerului.

Cercetările echipei au sugerat, de asemenea, că persoanele care nu moștenesc o copie defectuoasă a genei BRCA2, dar care ar putea prezenta niveluri mai mari decât cele normale de metilglioxal – cum ar fi pacienții cu diabet sau prediabet, care sunt legate de obezitate sau de o dietă deficitară – pot acumula semne de avertizare similare care indică un risc mai mare de a dezvolta cancer.

„Cercetarea noastră sugerează că pacienții cu niveluri ridicate de metilglioxal pot avea un risc mai mare de cancer”, a declarat profesorul Ashok Venkitaraman care a condus studiul.

Metilglicoxalul poate fi ușor de detectat printr-un test de sânge pentru HbA1C, care ar putea fi folosit ca marker. În plus, nivelurile ridicate de metilglioxal pot fi de obicei controlate cu medicamente și o dietă bună, creând căi pentru măsuri proactive împotriva inițierii cancerului.

„Am început studiul cu scopul de a înțelege ce factori ridică riscul în familiile predispuse la cancer, dar am ajuns să descoperim un mecanism mai profund care leagă o cale esențială de consum de energie de dezvoltarea cancerului. Aceste descoperiri sensibilizează cu privire la impactul dietei și al controlului greutății în gestionarea riscurilor de cancer”, a declarat la rândul său dr. Li Ren Kong, de la N2CR, unul dintre autorii principali ai studiului.

Mecanism nou pentru formarea tumorilor

În mod interesant, activitatea echipei de cercetare a revizuit, de asemenea, o teorie mai veche despre anumite gene care previn cancerul. Această teorie – numită paradigma „două lovituri” a lui Knudson (dr. Alfred G. Knudson Jr.) – a fost formulată pentru prima dată în 1971 și se propunea că aceste gene trebuie să fie inactivate permanent în celulele umane înainte de apariția cancerului.

Echipa NUS a descoperit acum că metilglicoxalul poate inactiva temporar astfel de gene de prevenire a cancerului, sugerând că episoadele repetate de dietă necorespunzătoare sau de diabet necontrolat se pot „aduna” în timp pentru a crește riscul de cancer. Este posibil ca aceste noi cunoștințe să influențeze schimbarea direcției viitoarelor cercetări în acest domeniu.

Următoarea etapă a cercetării

Pornind de la noile lor descoperiri, cercetătorii își propun să efectueze studii suplimentare pentru a înțelege dacă tulburările metabolice, cum ar fi diabetul sau dietele alimentare necorespunzătoare, afectează riscul de cancer în Singapore și în alte țări asiatice.

De asemenea, echipa de cercetare speră să identifice noi mecanisme care stau la baza legăturii dintre metabolism, alimentație și cancer pe care au descoperit-o, pentru a dezvolta abordări mai eficiente pentru a preveni sau întârzia apariția cancerului.

Cercetarea a fost realizată în colaborare de oameni de știință de la Institutul de Știință a Cancerului din Singapore (CSI Singapore) din cadrul Centrului NUS pentru Cercetare în domeniul Cancerului (N2CR) și din cadrul facultății de medicină NUS, și echipe de la Agenția pentru Știință, Tehnologie și Cercetare (A*STAR) din Singapore.