Durerile de articulații, în cazul copiilor: semn de creștere sau artrită juvenilă?

Uneori copilul se plânge de dureri în zona picioarelor, a mâinilor, mai ales a încheieturilor. Sunt dureri inexplicabile. De cele mai multe ori le punem pe seama „perioadei de creștere” în care se află copilul. Dar, atenție, câteodată, aceste dureri pot fi semnalul unei boli destul de periculoase: artrita juvenilă. O boală care poate afecta pacientul pe toată durata vieții

Despre ce este artrita și care sunt cauzele ei am discutat cu domnul doctor Alexis Cochino, medic primar Pediatrie, medic specialist Alergologie și Imunologie Clinică, la Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului din București. „Artrita reprezintă inflamația unei articulații și se manifestă prin tumefierea (umflarea) articulației, temperatură locală crescută (zona respectivă este mai caldă), durere, afectarea funcției și, uneori, înroșirea tegumentelor (pielii) de deasupra. Principalele cauze la copii sunt traumatismele (loviturile) sau suprasolicitarea, infecțiile, boli autoimune (artrita idiopatică juvenilă – AIJ, lupus eritematos sistemic, etc), boli maligne (leucemii, limfoame). AIJ este principala cauză de artrită cronică la copil”, ne spune medicul.

La ce vârstă apare artrita și cât de repede evoluează sunt informații foarte importante pe care părinții trebuie să le cunoască pentru a ajunge la timp cu cei mici la specialist. AIJ, artrita cu mecanism autoimun, apare și evoluează de obicei lent, în decurs de săptămâni sau luni. Atât remisiunea (dispariția sub tratament) a bolii, cât și recăderea ei (reapariția semnelor) au, de obicei, același ritm lent de apariție. Foarte important: AIJ poate să apară la aproape orice vârstă (în general după vârsta de 2-3 ani).

Ce fel de analize se fac?

Paradoxul acestei afecțiuni este că, ne spune dr. Alexis Cochino, nu se diagnostichează în baza unor analize: de sânge sau de urină etc. „Diagnosticul de AIJ nu se bazează pe niciun fel de analize. Este un diagnostic strict clinic. Analizele sunt utile doar la excluderea celorlalte diagnostice și nu la confirmarea diagnosticului de AIJ.” Adică trebuie mers cu copilul la medicul specialist, iar acesta va observa cum arată membrele, va sta de vorbă cu familia și cu copilul și se vor trage primele concluzii.

Nu trebuie să amânați o vizită la medic, dacă observați simptomele descrise mai sus. AIJ poate afecta pacientul pe termen lung, uneroi pentru toată viața. Așadar, care sunt consecințele AIJ pe termen scurt și lung? „AIJ este o artrită distructivă, în absența tratamentului adecvat și la timp. Aceasta se întâmplă, de obicei, pe parcursul câtorva luni sau, dacă e mai puțin agresivă, în ani, ducând la afectarea, uneori severă, a calității vieții (durere, afectarea activităților zilnice, afectarea somnului și așa mai departe”, ne avertizează specialistul.

Există tratament pentru AIJ?

Tratamentul AIJ include medicamente antiinflamatorii, precum și medicamente care scad activitatea sistemului imun (imunosupresoare). Este un tratament pe termen lung, în majoritatea cazurilor, pe viață, uneori cu efecte adverse. Prescrierea și supravegherea corectă a tratamentului pot preveni cele mai multe efecte adverse (digestive, de cele mai multe ori). Acestea sunt, în general, mai puțin importante decât efectele bolii, reprezentate de distrugerea articulațiilor și afectarea calității și a duratei vieții.

Copiii cu AIJ pot face sport?

În faza acută (de activitate intensă) a bolii, sportul nu este posibil și nici indicat. Odată ce fenomenele inflamatorii scad, se indică gimnastică medicală zilnică (minim 30 min/zi). Ulterior, dacă boala este bine controlată, copilul poate face sport, însă este de preferat să nu fie sporturi care să suprasolicite articulațiile (schi, patinaj, volei, fotbal). Un sport adecvat este înotul.

SIMPTOME VIZIBILE

Părinții preocupați de sănătatea copilului vor observa ușor unele simptome. „Umflarea articulației, temperatura locală crescută, roșeața locală, afectarea funcției reprezentată de folosirea preferențială a membrului neafectat, schiopătat, mers imposibil, dificultăți la efectuarea activităților obișnuite (îmbrăcat, spălat, servirea mesei etc.). Ce trebuie să facem atunci când există o suspiciune de artrită? Unde ne îndreptăm? Importantă pentru o suspiciune de artrită idiopatică juvenilă este persistența semnelor și a simptomelor. Astfel, nu fiecare copil cu o articulație dureroasă are AIJ. În funcție de celelalte semne asociate, ne spune dr. Alexis Cochină, părinții se pot orienta către diverși specialiști:

● articulație caldă, roșie, dureroasă + febră + frisoane + stare generală modificată: pediatrie/ortopedie (posibil artrită septică – infecțioasă);

● durere care trezește copilul din somn + scădere ponderală + febră + vânătăi, infecții mai severe sau mai prelungite: hemato-oncologie pediatrică (posibil boală malignă);

● dureri genunchi, gambe, glezne, care apar seara, mai ales după zile cu efort mai intens, care pot să trezească copilul din somn, dar dimineața nu sunt niciodată prezente: pediatrie (posibil dureri de creștere/deficit vitamina D);

● debut brusc, în context sugestiv (schi, patinaj, sărituri etc.), durerea apare/se agravează la mers, efort, stat în picioare + vânătăi: ortopedie (posibil luxație, entorsă, fractură);

● artrita de scurtă durată, care apare după o infecție (răceală, diaree, infecție urinară): pediatrie (posibil artrită reactivă):

● durere/senzație de „înțepenire” mai ales dimineața, agravată de repaus, ameliorată după câteva minute de mișcare + tumefacție + căldură locală: reumatologie pediatrică (posibil AIJ).