Dumitru Constantin Dulcan, despre pandemie și întărirea imunității: „Apărăm oamenii de Covid, dar îi pierdem din cauza altor boli/ Să transformăm energia fricii într-o energie a bucuriei”

Dumitru Constantin Dulcan, despre pandemie și întărirea imunității: „Apărăm oamenii de Covid, dar îi pierdem din cauza altor boli/ Să transformăm energia fricii într-o energie a bucuriei”.

Reputatul neurolog şi psihiatru Dumitru Constantin Dulcan cunoscut pentru cartea sa care a schimbat modul de a privi existența, „Inteligența materiei”, ne sfătuiește să fim atenția la gândurile și cuvintele pe care le emitem.

În „Inteligenţa materiei”, cartea lansată în urmă cu patru decenii şi care a uimit comunitatea ştiinţifică românească, autorul a demonstrat cu argumente ştiinţifice că, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, există un câmp de energie şi lumină.

Dumitru Constantin Dulcan: „Să transformăm energia fricii într-o energie a bucuriei”

Potrivit profesorului Dulcan, cuvintele sunt „simboluri verbale” care au o chimie care se reflectă asupra celulelor și, prin urmare, asupra corpului nostru.

„Cuvintele nu sunt doar simboluri verbale cu care noi definim obiectele realităţii care ne înconjoară. Ştim acum, după studiile care s-au făcut și s-au tot reluat după anii 2000, că, odată cu gândul formulat în mintea noastră se emite şi un câmp de energie, acel suport al gândului de care vorbeam.

Iar aceste gânduri au o chimie care se reflectă asupra celulelor și deci a corpului nostru. Avem gânduri şi emoţii constructive, însă stresul, ura, dispreţul, răutatea, agresivitatea sunt emoții distructive.

De aceea, nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi de frică, de teamă, de tristeţe, de depresie, pentru că aceste stări au un efect nefast asupra sănătăţii noastre, unul dintre efecte fiind chiar scăderea imunităţii. Or, în această perioadă, creşterea şi întărirea imunităţii ar trebui să fie primul scop al existenţei noastre.

Și atunci, e important să transformăm energia fricii într-o energie a bucuriei. Cum? Într-un mod foarte simplu: fiecare dintre noi am avut, la un moment dat, în viaţa noastră, un episod fericit, pe care trebuie să-l evocăm, atunci când suntem copleşiţi de frică. Odată cu evocarea evenimentului, aducem şi energia lui, aceasta fiind una dintre căi. Deci anulăm frica printr-un gând fericit dintr-o experiență anterioară.

(…) Să ne adaptăm. Să ne controlăm gândurile, alimentaţia, lecturile şi să nu devenim victimele fricii, pentru a nu ne scădea rezistenţa la boală”, a dezvăluit profesorul Constantin Dulcan într-un interviu pentru revista Tango.

„Apărăm oamenii de Covid, dar îi pierdem din cauza altor boli”

Cum putem să ne păstrăm sănătatea fizică, mentală și spirituală în contextul pandemiei de coronavirus?

• Izolarea are un efect contrar biologiei şi sănătăţii noastre, pentru că noi trăim într-un univers care este interconectat.
• Este demonstrat că, indiferent la ce distanţă suntem unii faţă de alţii, trăim într-un univers în care toate lucrurile sunt interconectate şi tot ceea ce gândim, bine sau rău, are un efect favorabil sau, dimpotrivă, nociv.
• Omul este o fiinţă socială, zoon politikon, un animal politic, cum spunea Aristotel. Înseamnă că ne naştem cu însuşirile necesare unui om, dar dacă un copil mic nu trăieşte într-un mediu uman, atunci nu are de unde să înveţe.
• Noi avem aceste însușiri ca programe, dar fără exemplu, fără un semnal din afară, rămân doar programe latente.
• Omul are nevoie de om.
• Un om de 65-70-80 de ani, dacă este obligat la sedentarism, are riscul de a face accidente trombo-embolice, deoarece sângele care vine în sens antigravitaţional, de la picioare către creier, nu mai este propulsat de către inimă, pentru că are alt circuit. Și atunci singura modalitate prin care poate fi ascensionat rămâne mersul, care, prin pompa musculară, obligă sângele venos să fie ascensionat.
• Această izolare este în detrimentul sănătăţii unui om dacă este prelungită sine die, şi aici intervine un paradox, noi vrem ca aceşti oameni să fie feriţi de o boală, dar le provocăm o alta.
• Izolarea poate determina și depresie, un fundal care favorizează multe alte boli. Ca soluţie pe termen scurt pot să înţeleg izolarea, dar dacă se întinde pe multe luni sau ani, atunci aceşti oameni sunt expuşi unui mare risc de îmbolnăviri.
• Trebuie, deci, să existe un echilibru între a preveni îmbolnăvirea prin virus şi nevoia de a face un minim de mişcare necesară.
• Energia şi vitalitatea noastră sunt menţinute de nişte organite mici, aflate în celulele noastre, numite mitocondrii, moştenite de la mamă, şi care generează energia organismului din glucoză și din oxigen. Cu timpul, scad ca număr, iar singura modalitate de a le menţine şi de a le înmulţi este mişcarea.
• Politicile discriminatorii sunt de tristă amintire. Apărăm oamenii de Covid, dar îi pierdem din cauza altor boli, deoarece oamenii nu mai pot merge la spitale pentru a se trata de alte afecțiuni. Situația asta arată ca și cum ar fi o convenţie internaţională în care n-ai voie să mori de virus, dar poţi să mori de orice altceva. Evident, nu cred că este o astfel de intenție, dar văzută dinafară, asa pare.