Dr. Vlad Ciurea dezvăluie cum este afectat creierul de trecerea la ora de vară

Din această noapte, România a trecut la ora de vară, marcând începutul unei perioade în care ceasurile sunt ajustate pentru a se potrivi cu schimbările sezoniere ale luminii naturale.

Acest proces de trecere la ora de vară implică mutarea ceasurilor înainte cu o oră, ceea ce va face ca ora 3:00 să devină ora 4:00. Astfel, ultima zi de duminică din luna martie va fi mai scurtă, având doar 23 de ore. Această modificare a orei are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară din 20 martie 2024, moment în care ziua și noaptea au aceeași durată.

De ce se schimbă ora de două ori pe an

Odată cu trecerea la ora de vară, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore, comparativ cu două ore în perioada orei de iarnă. Această modificare va fi valabilă până la solstițiul de vară din 20 iunie 2024, când ziua va fi cea mai lungă din an.

Introducerea orei de vară a fost inițial concepută pentru a extinde perioada în care oamenii pot beneficia de lumina naturală a Soarelui, având un impact pozitiv asupra activităților desfășurate în aer liber, în special în agricultură.

Sistemul cu ora de vară și ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, ca o măsură de economisire a energiei, în special în contextul unor perioade de criză sau instabilitate pe piața petrolului, cum ar fi cele din anii 1970.

„Pierdem o oră de somn. Se câștigă o oră de trezire, o oră de lumină”

Prof. Vlad Ciurea a explicat ce efecte are asupra creierului și a întregului organism trecerea la ora de vară. Ce înseamnă acea oră de somn pierdută. Efectele pot varia de la persoană la persoană, însă de regulă poate afecta atât creierul, cât și organismul. „În creierul uman există un număr de lucruri cu totul deosebit care ne conduc activitatea noastră zilnică, a familiei noastre.

Unul din misterele creierului uman se referă la ritmul biologic care alternează între somn și veghe, adică activitatea de odihnă și activitatea de lucru. Este un ceas biologic. Face parte din misterele creierului pentru care s-a luat și premiul Nobel.

În medicină este denumit ritmul circadian. Fie că vrem, fie că nu vrem, trebuie să ne ne adaptăm la acest ritm care este vital pentru organism.

Acest ritm circadian se compune dintr-o trezire de dimineață, dintr-o activitate cerebrală mai intensă în orele de dimineață, o ușoară relaxare spre partea de după-amiază. Apoi, urmează o altă activitate după-amiaza, după care urmează relaxarea”, a explicat acad. prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic neurochirurg pentru dcmedical.ro.

„Lumina este cea care împinge creierul înainte și tot organismul”

Lumina e foarte importantă în acest ritm biologic și declanșează activitatea cerebrală și a întregului organism.

„Tot în cadrul ritmului biologic este mecanismul de liniște, odihnă și somn. Acest ritm, conform întregii ore europene se modifică cu o oră. De pe data de 31 martie ne vom trezi cu o oră mai devreme. Se modifică ritmul. Pierdem o oră de somn. Se câștigă o oră de trezire, o oră de lumină.

Lumina este cea care împinge creierul înainte și tot organismul. Este cea care vine și deschide toată activitatea sistemului nervos și a sistemului glandular care pornește activitatea precum o locomotivă. Din creier și din sistemul endocrin pleacă tot organismul.

Ne trezim mai devreme, putem avea activitate mai devreme și ne culcăm o oră mai devreme. Noi funcționăm datorită acestui ritm care se va adapta la factorii externi. Factorul extern pentru creierul uman, la prima oră, este lumina care este scânteia care dă drumul la acest ritm circadian. Este bine.

Nu va influența organismul (schimbarea orei -n.r.). Organismul se adaptează. Nu protestați împotriva întunericului. Trebuie să ne adaptăm și este foarte bine că se face această trecere cu o oră mai devreme”, a mai subliniat acad. prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea.