Dr. Pavel Chirilă: reguli de aur pentru a ține cancerul deoparte

În lucrarea „Prevenirea cancerului-un studiu economic comparat”, doctorul Pavel Chirilă ne oferă sfaturi cum să ne ținem departe de cancer.

Renunțați la fumat

Fumatul este cancerigen prin mai mulţi factori: nicotina, aditivii chimici numiţi sosuri în industria tutunului.

“România are incidenţa cea mai mare la cancerul pulmonar dintre toate ţările europene. Este simplu de înţeles, pentru că şi incidenţa fumatului, la persoanele adulte din România este de 27%. Un sfert din populaţia României fumează zilnic 2, trei euro.

Cancerul de plămâni este o boală care răspunde foarte greu la tratamentele oncologice şi, singura măsură eficientă cu adevărat şi mult mai ieftină este să evităm fumatul. 80% din bolnavii de cancer pulmonar sunt fumători.

Diferenţa de 20% de cancere sunt persoane expuse la pulberi din aer. De exemplu, Bucureştiul este cel mai poluat oraş cu pulberi dintre toate capitalele europene.

Profilaxia este un „tratament” mult mai eficient”, a explicat Pavel Chirilă, precizând că “toţi factorii oncogeni care sunt prezentaţi în carte au o perfidie ieşită din comun. Ei declanşează cancerul după o perioadă de 20-30 de ani de greşeli.

Asta se întâmplă şi cu fumatul şi şi cu unele alimente. Nu dau cancer pe loc”.

Evitați consumul de zahăr rafinat

Conform domnului doctor Pavel Chirilă, zahărul joacă un factor de accentuare a problemelor de ordin oncologic.

Pavel Chirilă: „A apărut în 1833 ca un produs de izolare, de rafinare şi impactul metabolic asupra organismului uman a fost enorm pentru că, mii şi mii de ani, fiinţa umană a consumat doar glucide complexe din natură. Adică singurele surse de glucide au fost mierea şi fructele.

Zahărul este un produs izolat şi scos din contextul natural şi din complexul poliglucidic, fapt pentru care organismul se luptă foarte greu cu acest dizaharid, cu acest carbohidrat zaharat şi, în organismul uman, zahărul crează un dismicrobism intestinal(…), distruge flora microbiană care este bună pentru organism.

Al doilea efect este stimularea insulinei care, la rândul ei, stimulează factor de creştere celulară, o substanţă cancerigenă ce induce mitoze.

În al treilea rând, zahărul creşte nivelul de estogeni în sângele femeii şi o cantitate crescută de estrogeni favorizează instalarea unui cancer în zona genitală la femei.

Pe acelaşi principiu ca şi ţigara, îţi trebuie 20-30 de ani să observi consecinţele nefaste ale consumului de zahăr alb.”

Evitați mezelurile

Pavel Chirilă: “Celula canceroasă aşa se şi defineşte, ca o creştere anarhică a celulelor unui organ.

La ora actuală, există două surse periculoase de săruri nitrice în alimentaţia omului: cea din pământ (în Europa se toarnă circa 300.000.000 de tone de azotat în pământ, care este în parte fie preluat de plante, fie transportat de apele subterane şi plimbat prin toată Europa şi o parte rămâne în sol) şi cantitatea de circa 300 de mg de săruri nitrice pe care o găsim în kilogramul de mezeluri (60% este carne şi restul sunt săruri nitrice).

După 10-20 de ani se atinge pragul în care un cancer se poate declanşa.”

Evitați produsele cu E-uri și aditivii alimentari

“Cert este că, dacă mergeţi în magazinele din România şi cumpăraţi o băutură din aceea… aşa neagră, dulce…o să vedeţi că este conservată cu Benzoat de Sodiu.

Dacă mergeţi în Viena, Paris, Berlin acelaşi produs este conservat cu Sorbat de Potasiu. Benzoatul de Sodiu este o substanţă care este pusă pe lista neagă în toată Europa şi America.

Trebuie să ne dea de gândit de ce corpul românesc poate să consume benzoat de sodiu şi cel american nu”, este exemplul cel mai concret pe care Pavel Chirilă l-a dat la lansarea cărţii.

Evitați consumul produselor modificate genetic

“Ultima mare fantezie a omului sunt organismele modificate genetic. Este o luptă crâncenă la ora actuală pentru a introduce în toate ţările din lume organisme modificate genetic.

A fost o dispută anul trecut în Europa, iar cultivarea pe pământ European nu este permisă.

Doar în România vedem pe marginea drumului culturi cu pancarte (vreo 500.000 de ha de pământ) şi… spunem că sunt pentru cercetare”, este în opinia profesorului un alt exemplu care ar trebui să ne îngrijoreze.