Medicul oftalmolog Monica Pop a declarat că boala prin care trecem cu toții este conjunctivita. Deși este o boală aparent banală, consecințele sunt foarte grave, netratarea ei ducând chiar la pierderea vederii. Medicul oftalmolog ne solicită să tratăm această afecțiune cu maximă seriozitate, să apelăm la un tratament eliberat de un medic specialist și să nu urmăm un tratament după capul nostru.
„Am constatat de ani de zile că oamenii nu ştiu prea multe legat de acest tip de afecţiuni oculare, deşi aproape nimeni nu scapă fără să fi făcut măcar o dată conjunctivită. Din păcate, în această afecţiune, automedicaţia este foarte frecventă, ceea ce de multe ori duce la agravarea bolii şi chiar la apariţia complicaţiilor.
Trebuie să ştiţi din start că, deşi sunt afecţiuni foarte frecvente, conjunctivitele trebuie tratate serios în funcţie de tipul lor şi că din păcate medicii de familie nu ştiu să trateze nici conjunctivite şi nici alte afecţiuni oculare.
Nu doresc în niciun fel să jignesc colegii medici de familie, dar singurul gest pe care ei ar trebui să îl facă în faţa oricărui pacient cu afecţiuni oftalmologice, indiferent dacă este vorba de copii (nou-născuţi, prematuri, sugari, preşcolari, elevi etc) sau adulţi (tineri sau vârstnici) este să îl trimită la medicul oftalmolog.
Vă sfătuiesc deci ca pentru probleme oftalmologice să vă adresaţi numai medicului oftalmolog din policlinica (CDM) teritorială sau dintr-un cabinet de oftalmologie (nu optica).
Conjunctivitele nu reprezintă o urgenţă oftalmologică, deci nu mergeţi la spitale la camerele de gardă (Urgenţe) pentru aşa ceva.
Numai conjunctivita gonococică – blenoragie cu atingere sau contaminare oculară – care este deosebit de gravă şi poate duce la orbire, dacă nu este diagnosticată şi tratată la timp, reprezintă o urgenţă.
Conjunctivitele pot fi de 4 feluri, în ordinea frecvenţei:
– Alergice
– Virale
– Microbiene
– Fungice.
Simptome generale:
1. Subiective (ce acuză pacientul)
Înroşirea suprafeţei conjunctivale (de diferite intensităţi, de la uşoară până la accentuată)
2. Jena, senzaţie de corp străin sau de nisip în ochi. Aceste două simptome nu lipsesc din tabloul simptomelor în toate conjunctivitele.
De subliniat că jena este diferită de durere în oftalmologie. Există între cele două o mare deosebire. Jena este uşoară, deranjează discret, pe când durerea este intensă, greu de suportat.
Atenţie: Vă rog să faceţi diferenţa între cele două când descrieţi problema. Pacienţii mai sensibili, mai exageraţi, descriu jena ca pe o durere, putând astfel determina greşirea diagnosticului şi implicit a tratamentului, de multe ori cu implicaţii grave: până la pierderea vederii!
3. Secreţie conjunctivală modificată (mucoasă, muco-purulentă sau chiar purulentă) – nu este obligatorie; în cele alergice, nu apare decât foarte rar.
4. Prurit (mâncărime) – în conjunctivitele alergice sau mixte (mai rar); uneori poate fi foarte intens.
Este bine să descrieţi medicului exact ce simţiţi şi când, fără a exagera în niciun fel (nici accentuând, nici diminuând intensitatea simptomelor). Conjunctivita nu doare şi nici nu modifică vederea (cel puţin în stadiile incipiente, fără complicaţii).
Factori de gravitate: secreţie purulentă, membrane, edeme ale pleoapelor sau ale conjunctivei, hemoragii punctiforme mai mult sau mai puţin întinse pe suprafaţa conjunctivei (vezi hemoragiile subconjunctivale).
Simptome obiective (ce constată medicul): acestea sunt de competenţa medicului de specialitate (oftalmolog).
Tratamentul conjunctivitelor:
Ce e interzis să facem când avem conjunctivită
Ceea ce NU este voie de făcut, contraindicaţiile:
– Autotratarea este o greşeală majoră. Pacienţii merg frecvent la farmacie şi cer picături pentru conjunctivită. Greşit. Farmacistul sau asistenţii de farmacie nu au cum să ştie tipul de conjunctivită de care suferă solicitantul sau dacă acesta este diagnosticul corect. El îi va vinde colirul (picăturile) cel mai scump, de obicei cu antibioticul cel mai puternic. Altă greşeală! Sunt conjunctivite în care instilaţia de antibiotice agravează boala şi poate duce la complicaţii grave (de ex. conjunctivitele alergice, fungice, virale – în toate aceste tipuri antibioticul este strict contraindicat).
– De asemenea, în orice tip de conjunctivită sunt strict interzise următoarele „tratamente” (mai degrabă remedii), care pot determina complicaţii grave (soldate uneori cu scăderea marcată sau chiar pierderea vederii!):
– Interzis orice tip de ceaiuri: este strict interzisă spălarea ochiului cu ceaiuri de orice tip. S-a observat, de exemplu, că muşeţelul este foarte nociv pe suprafaţa oculară, ducând la multiplicarea numărului de microbi şi la creşterea virulenţei (agresivităţii) lor. Deşi înainte, când nu existau medicamente, se considera util, muşeţelul se dovedeşte a fi un duşman de temut pentru ochi.
– Interzis orice tip de comprese sau pansamente: Compresele uscate sau îmbibate în orice tip de substanţe întreţin boala prin păstrarea unei atmosfere calde şi umede, propice multiplicării microbiene şi creşterii agresiunii sale asupra ochiului.
– Interzis orice tip de unguent oftalmic – este contraindicat în conjunctivite, deoarece acesta obstruează (astupă) căile de drenaj (scurgere) a lacrimilor. Drenajul este foarte important pentru vindecarea unei conjunctivite.
– Interzis orice tip de substanţă care nu este destinată tratamentului ocular: miere, propolis, alcool, lapte sau orice altceva în afara tratamentului indicat de medicul specialist.
Orice iniţiativă personală în tratamentul conjunctivitelor de orice tip poate determina grave complicaţii.
– Interzisă folosirea picăturilor cu antibiotice în conjunctivitele nemicrobiene (alergice, virale, fungice).
– Interzisă folosirea picăturilor care albesc conjunctiva (ochiul). Acestea nu rezolvă inflamaţia, dimpotrivă, albesc ochiul pentru 2-3 ore, apoi roşeaţa apare din nou. Cu timpul se poate dezvolta sindromul de ochi uscat”, a explicat prof. univ. dr. Monica Pop, fostul manager al Spitalului de Urgenţe Oftalmologice din Capitală.
