Dr. Luminița Iliuță: Cum prevenim bolile de inimă

Dr. Luminița Iliuță: Cum prevenim bolile de inimă, ce presupune reducerea scorului de risc cardiovascular și ce „supără” cel mai mult inima…

Despre  cum se reduce scorul de risc cardiovascular și ce înseamnă programele de prevenție ne-a vorbit  Conf.univ.dr. Luminița Iliuță, medic primar cardiolog, doctor în științe medicale, Șef disciplină Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București, Romania.

„Reducerea scorului de risc cardiovascular se realizează prin programele de prevenție cardiovasculară.

Astfel, prevenția primară se adresează unui individ sănătos și se referă la depistarea și corectarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare.

Prevenția secundară reprezintă un ansamblu de măsuri și recomandări care sunt aplicate la cei cu boală cardiacă diagnosticată și care determină evitarea reapariției unui nou eveniment cardiovascular.

Prevenția secundară se adresează astfel celor care au suferit un infarct, au leziuni coronariene depistate angiografic, au un stent sau au avut un bypass aortocoronarian, au avut un accident vascular cerebral.

Ce trebuie să facem

Obiectivele principale ale prevenției cardiovasculare care reduc scorul de risc cardiovascular cuprind:

• Renunțarea la fumat;
• Dietă săracă în grăsimi saturate, cu încurajarea consumului de cereale integrale, legume, fructe și pește;
• Activitate fizică regulată: cel puțin 150 de minute de activitate fizică aerobică moderată pe săptamână (30 de minute, 5 zile/săptămână) sau 75 de minute de activitate fizică aerobică intensă (15 minute, 5 zile/săptămână) sau o combinație a celor două. (3,5-7 ore de activitate fizică moderată-intensă pe săptămână sau 30-60 minute în majoritatea zilelor);
• Menținerea greutății corporale în limite normale: IMC 20-25 kg/m², evitarea obezității tip abdominal (circumferința abdominală sub 94 cm la bărbați și sub 80 cm la femei);
• Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale cu menținerea tensiunii arteriale sub 140/90 mmHg;
• Menținerea unui profil lipidic normal adică a colesterolului și trigliceridelor
• Tratamentul corect al diabetului zaharat
• Reducerea stresului – Atitudinea pozitivă, somnul suficient, practicarea de tehnici de relaxare mentală reduc scorul de risc cardiovascular.”, a mai explicat medicul cardiolog.

Câtă cafea putem consuma zilnic

„O cafea pe zi nu dăunează sănătații aparatului cardiovascular, dar este bine să vă limitați la ceaşca de cafea de dimineață și, în restul zilei, amăgiți-vă cu un ceai.

Dacă vă simțiți surmenați, odihniți-vă și apoi reluați activitățile; veți fi mai eficienți și nu vă veți risca sănătatea.

Cafeaua în cantităţi mari are numeroase efectele adverse pentru organism: provoacă nervozitate, insomnie, oboseală și epuizare, cefalee, poate duce la creșterea colesterolului, poate provoca tulburări de ritm cardiac, ducând chiar la infarct miocardic.

De asemenea, favorizează apariția hipertensiunii arteriale, determină hipersecreție gastrică iar zahărul adăugat în cafea este mult mai periculos decat cafeaua însăși.

Cât alcool putem bea

Dacă consumați alcool, fiți moderat. Specialiştii recomandă maxim 2 unităţi de alcool pe zi pentru bărbaţi şi 1 unitate pentru femei. În Europa o unitate de alcool conţine aproximativ 15 ml alcool pur, ceea ce echivalează 330 ml bere, 40 ml tărie, 100 ml vin.

Lista cu beneficiile vinului este lungă și tot mai surprinzătoare de fiecare dată, vinul consumat moderat aducând beneficii multiple sănătății.

Vinul roșu, pe lângă faptul că binedispune, are un efect antioxidant puternic, menținând inima tânără, reducând  nivelul de colesterol și, dacă este consumat cu moderație, reducând șansa de apariție a bolilor ficatului…

Cu toate beneficiile sale însă, vinul roșu este bun pentru sănătate numai în cantități moderate, de unul, maxim două pahare pe zi. În cantități mari, vinul se comportă ca orice alt tip de alcool, afectând pe termen lung ficatul, pancreasul și celulele nervoase.

Trebuie să începeți să beți neapărat vin roșu pentru a profita de aceste beneficii? Răspunsul  este NU. Asta pentru că, pentru persoanele care nu consumă alcool decât ocazional, sursele de antioxidanți vor fi diferite.

Fumatul este unul dintre cei mai nocivi factori de risc cardiovasculari, iar prin reducerea cantității de țigări fumate nu se reduce riscul cardiovascular întrucât o singură țigară pe zi declanșează o reacție inflamatorie la nivelul pereților vaselor de sânge (care favorizeaza depunerea de colesterol și formarea de cheaguri) ce durează peste 18 ore.

Renunţarea la fumat este cea mai eficientă metodă dintre toate măsurile de prevenţie, efectul fiind mai pronunţat la persoanele cu boli cardiovasculare. Nu există limită de vârstă în ceea ce priveşte beneficiul renunţării la fumat!”, a mai semnalat medicul cardiolog.