Dr. Ionescu-Târgoviște: Mișcarea e aurul, alimentația e argintul, medicamentul e bronzul. Ce vrei să câștigi?

Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Din cuprinsul articolului

Declanșarea diabetului zaharat poate avea mai multe cauze. Potrivit medicilor, boala poate apărea în orice etapă a vieții. Dacă este depistat la timp, șansele de menținere a sănătății sub control cresc considerabil.

Într-un interviu-fluviu acordat site-ului Ziaristii.com, academicianul Constantin Ionescu-Târgoviște vorbește despre modalitatea în care diabetul se instalează în organism. Ce trebuie să facem pentru a ne ține glicemia în limite normale, ce alimente trebuie să consumăm, dacă vrem să ne menținem sănătoși? Răspunsul a fost oferit de celebrul medic.

„Cam 20% din populația României are o formă de diabet, chiar dacă nu e manifestată sau diagnosticată încă”, avertizează profesorul.

Constantin Ionescu-Târgoviște spune că unele persoane au mai multe complicații cronice, produse din cauza diabetului. Sunt mult mai vulnerabili decât ceilalți. Asta este cauza principală. Pe de altă parte, metabolismul lor este mai labil decât în mod normal.

Din ce cauză apare diabetul?

„Păi, mișcare mai puțină și mâncare mai multă. Se acumulează grăsime mai ales în ficat, dar și în țesutul muscular și între fibrele cordului”.

Stresul joacă un rol mai important în declanșarea diabetului decât o alimentație bogată în glucide?

„Nu. Mișcarea, în primul rând, și alimentația. Am făcut un slogan, pe care-l spun pacienților mei. Mișcarea e aurul, alimentația e argintul și medicamentul e bronzul. Ce vrei să câștigi? Medalia de aur, nu? Stresul e pe locul 4.”, a explicat academicianul.

„Tot zahărul e mai bun ca îndulcitor. Organismul nostru are nevoie de 25-30 de grame de zahăr în fiecare zi. Fără el, nu merge motorul”

Câtă mișcare trebuie să facem ca să nu avem probleme cu glicemia?

”Cât mai mult posibil. Mișcarea n-a făcut niciodată rău cuiva, numai bine”, mai spune doctorul. „Trebuie să mergi în așa fel încât să simți în picior că e mușchiul activat”.

Există mai nou o alternativă viabilă la zahăr, cum ar fi xilitolul extras din coceanul de porumb sau din coajă de mesteacăn. Ce părere aveți?

„Astea sunt atât de minore… și le mai și plătești, că nu sunt deloc ieftine. Sigur că nu sunt calorigene. Oricum, nu e o alternativă totală. Tot zahărul e mai bun ca îndulcitor”, spune specialistul.

În ce sens e mai bun zahărul?

„Organismul nostru are nevoie de o cantitate zilnică de zahăr. Fără el, nu merge motorul”.

Cât zahăr trebuie să consumăm zilnic?

„Depinde de vârstă și mai ales de indicele de masă corporală. Dacă ești slab sau obez. Oricum, 25-30 de grame pe zi sunt necesare. Zahărul e prezent în multe alimente. Glucoza se găsește în mere, pere, pâine, cereale, cartofi”.

„Poți să mănânci și două prăjituri, dacă după aia alergi pe teren”

Dacă mâncăm câte o prăjitură pe zi, putem avea probleme serioase cu glicemia?

„Depinde de om: e tânăr, e slab, e activ, e inactiv. Toate trebuie judecate în contextul consumului. Poți să mănânci și două prăjituri, dacă după aia alergi pe teren. Simți că dai spre hipoglicemie. N-ați văzut că jucătorii de tenis beau întotdeauna un lichid și mănâncă dintr-o banană, care are glucoză în ea?! Creierul nu poate consuma decât glucoză. Mușchiul poate consuma și lipide, dar și proteine. Dacă ai hipoglicemie și e severă, îți pierzi cunoștința. Totul e să respecți o alimentație cât mai variată”, spune medicul.

Făina albă, produsele de panificație în general, sunt la fel de periculoase ca zahărul alb, definit drept „moartea albă”?

„„ Amândouă sunt bune. Nu sunt periculoase. Sunt rele atunci când depășesc anumite cantități. Niciun aliment nu este rău. Depinde, cum am spus, de cantitate și mai ales de ce consum energetic ai tu ca persoană. Dacă stai în casă și nu te miști, trebuie să mănânci mai puțin, ca să nu te îngrași”, a mai adăugat Constantin Ionescu-Târgoviște.

Ce trebuie să mâncăm pentru a ne păstra glicemia în limite normale?

„În primul rând, să consumăm legume, cel mai adesea gătite. Apoi fructele. Să fie cât mai variate. Ca proteine, putem mânca produse lactate și carne slabă: de pasăre, de vită și mai puțin de porc. Deși mititeii se fac din carne de porc și dau gustul, cum se zice, care e mai bun față de cel dat de alte tipuri de carne. Poți consuma din toate, dar cu măsură. Cum ți-a crescut greutatea, ți-a crescut un pic și glicemia. Și așa apare diabetul. În alimentele colorate există substanțe mai valoroase din punct de vedere biochimic. Au niște calități în plus în activarea metabolismului. Fructele de pădure sunt mult mai bogate în asemenea elemente”, spune medicul.

– Dacă ai glicemia 100 sau peste 100, e un semn de îngrijorare?

„Depinde de unde pornești. Am rugat medicii de familie să-mi dea glicemiile, de-a lungul timpului, de la un număr mai mare de pacienți, pentru că unii sunt în evidența lor de 25-30 de ani. Și, dacă au diabet în familie, la ei glicemia pornește de la 70, pe urmă trece la 75, 80, 90, 95, 100, 105, 115, 120, 130 deja e diabet. Și la cei care n-au diabet în familie există o creștere, dar nu este una continuă. Mai crește, apoi mai scade puțin. A fost 80, apoi poate să fie la 75, pe urmă revine din nou la 80, 85, scade iar la 80. Deci, crește mai lent. E un comportament individual. Nu poți ști ce se întâmplă decât dacă analizezi pacienții în mod sistematic”, conchide Constantin Ionescu-Târgoviște.

Ce trebuie să știm despre diabet?

„Să mergem la medic, să ne facem din când în când o glicemie. E simplu. Se pot face și în unele farmacii, în mod gratuit, unde se mai ia și tensiunea, temperatura. O glicemie se poate face oricând. Noi dăm pacienților și teste pentru controlul ei. Sunt și senzori, care înregistrează continuu glicemia la diabetici. Și cu un card îți citești curba glicemiei în fiecare zi, cu toate oscilațiile ei și valoarea din momentul respectiv. Progresul este foarte mare și de mare ajutor. La copiii cu diabet, acești senzori se dau gratuit. Ei sunt mult mai vulnerabili decât adulții, care pot trăi fără probleme până la 70 de ani cu medicația pe care o au”, afirmă dr. Ionescu-Târgoviște.