Din cuprinsul articolului
Președintele Colegiului Medicilor din România, chairman și invitat special la ROHO 2016, a vorbit despre calitatea actului medical și viziunea medicului asupra acesteia. El a explicat că medicina defensivă, bazată pe protocoale de diagnostic și ghiduri terapeutice, induce costuri și duce la frânarea progresului medicinei
Dana Lascu
Peste 300 de invitați, medici români recunoscuți pentru activitatea lor recentă, lideri din sănătate și ai principalelor specialități medicale, manageri cu proiecte reprezentative, directori medicali și șefi de secții clinice, invitați și speakeri internaționali din Europa, America și Asia, furnizori de soluții și de tehnologii pentru domeniul medical, au particiat, la sfârșitul luinii octombrie, la ROHO 2016 – Convenția Română a Spitalelor. Evenimentul, care a fost organizat de BORO Pr & Communication, cu participarea Colegiului Medicilor din România, European Health Management Association și Healthcare Infection Society, și-a propus să prezinte bune practici medicale, exemple de succes și soluții pentru calitatea actului medical. Master Partner ROHO 2016 a fost PHILIPS România, iar Doctorul zilei – partener media al acestui eveniment.
Ce este calitatea actului medical
„Noțiunea aceasta de calitate a actului medical este vehiculată asiduu în toate mediile de sănătate și din afara sănătății. La ce se referă ea până la urmă? Probabil la a defini un grad de satisfacție a tuturor celor implicați în sistem, și nu numai. Calitatea o percepe fiecare în felul său, și cel care o practică și cel care beneficiază”, a explicat dr. Gheorghe Borcean. Renumitul chirurg a enumerat trăsăturile profesiei care, împreună, dau calitatea actului medical. Din punctul de vedere al unui medic, este vorba de: etosul profesiei, experiența, prudența, diligența, disponibilitatea, respectul autonomiei persoanei, a individualității umane și nu numai.
„Ministerul Sănătății a ajuns instanță finală în Sănătate”
Astăzi, în România, cine mai alege terapiile? Le alege Casa Națională prin pachetele de servicii pe care le-a pus în practică? O fi bine? Le alege pacientul, prin dreptul său de a alege? Medicul, unitatea sanitară, în autonomia sa de a alege ceva din ce i se propune? Le alege Ministerul prin miile de acte normative sau le alege medicul în temeiul percepției profesionale, a științei, a experienței, a prudenței și a diligenței sale? Se vede, astăzi, la noi, că Ministerul Sănătății a ajuns instanța deciziilor finale în Sănă- tate! Acolo se spune ce terapii, acolo se dau și protocoalele, acolo se dau toate liniile directoare de terapie”, a subliniat dr. Gheorghe Borcean. Președintele Colegiului Medicilor din România a explicat, de asemenea, că un principiu de bază în sănătate este încrederea pacientului în medic și în sistem. „Acesta se bazează pe competența medicului, pe care pacientul nu o are, pentru că nu este egală relația între medic și pacient. Pacientul merge la medic tocmai pentru că nu poate altfel să-și rezolve acea problemă care este capitală pentru el, a sănătății sale. (…) Nu există tratament și vindecare fără încredere din partea bolnavului și fără experiență din partea medicului. Sunt condiții sine qua non”. Tot el a vorbit și despre confi dențialitatea actului medical care „este cea care generează și consolidează încrederea. Pacientul nu poate fi încreză- tor dacă ar ști că datele sale medicale vor ajunge făcute publice dintr-o neglijență sau dintr-o dorință a medicului de a epata. (…) Confidențialitatea este un element central încă de pe timpul lui Hipocrate!”
„Apare o medicină defensivă, care aduce costuri mari”
„Constatăm azi că apare o medicină defensivă, bazată pe protocoale de diagnostic, pe ghiduri terapeutice, nu atât în interesul pacientului, cât pentru siguranța juridică a medicului. Fiecare medic, în spiritul acestei medicini defensive, este tentat să producă toate mijloacele tehnice obiectivate prin documente, înscrisuri, cu care să justifice un diagnostic și alegerea unei terapii. (…) Ceea ce induce costuri și duce – de spaimă – la frânarea progresului medicinei. În felul acesta, nimeni nu va mai face nimic din ce nu s-a făcut până acum”, a explicat dr. Gheorghe Borcean (foto). El a adăugat că, din calitatea de coordonator al departamentului de jurisdicție profesională, funcție pe care a deținut-o la Colegiul Medicilor în ultimii 10 ani, a constatat că oamenii îi acuză în general pe medici de faptul că nu au făcut toate analizele necesare. „Chiar medicii înșiși se apără prin aceea că au făcut toate analizele. Puțini se apără cu aceea că au făcut consultul și că în foaia de observație clinică au înscris semnele clinice ale abdomenului acut chirurgical sau au notat frecvența respirației. (…) Acelea sunt date obiective, nu doar rezultatul RMN-ului, care poate fi interpretat și așa, și așa, în funcție de abilitățile celui care citește RMN-ul. (…) Medicina aceasta defensivă aduce costuri mari”, a spus chirurgul.
„Medicina bazată pe evidență nu este fiabilă 100%”
„Până cum ani în urmă când eram noi tineri, mult mai tineri decât decât acum, valoarea științifică a unei terapii era dată de școala de medicină: Școala de medicină Hațieganu, Goia, de Școala de Chirurgie de la Timișoara, de la București, aceea era linia directoare în medicină, acela era ghidul în medicină. Încetișor, lucrurile s-au deplasat către o dorință de emancipare a medicinei, de a scăpa de sub influența maestrului și a școlii (…) și așa a apărut evidence-based medicine. Pentru un nemedic, pentru cineva din afară, lucrul acesta ar trebui să însemne mult mai mult, ar trebui să însemne că lucrurile sunt garantate, sunt științifice, sunt statistice. Da și nu. Ar trebui să însemne și se induce ideea că cel care nu practică în limitele evidence-based medicine se află într-un vid științific, că nu are suport academic, că induce costuri suplimentare, ceea ce nu este întotdeauna adevărat”, explică dr. Gheorghe Borcean. Specialistul spune că pentru cazurile care nu reacționează la tratamentele clasice, medicii trebuie să aleagă unele personalizate. „Pentru că medicina bazată pe evidență face statistică. Din 1.500 de pacienți cu o anumită boală, 1.289 au răspuns pozitiv la tratamentul cu medicamentul cutare. Foarte bine. O să le dăm celor 1.289 acel tratament, dar ceilalți două sute și ceva, aceia nu sunt pacienții noștri? Ei nu trebuie să primească terapia adecvată lor? Deci, nu este cu fiabilitate sută la sută medicina bazată pe evidență și atunci se naște încetișor medicina centrată pe pacient și pe nevoia sa. Adică, patient valuable medicine”, a subliniat Gheorghe Borcean.
Invitat la ROHO 2016: Prof. dr. Guido Adler, Germania
Directorul medical și CEO al Spitalului Universitar Heidelberg a fost invitat special la Convenția Română a Spitalelor și keynote speaker. Unitatea sanitară pe care o conduce, cu cele 44 de clinici de specialitate ale sale, este una din principalele centre medicale din Europa. „În 2015 am avut 66.000 de pacienți spitalizați și 1,3 milioane tratați în ambulatoriu”, a explicat prof.dr. Guido Adler (foto). Specialistul german a oferit o imagine de ansamblu asupra celor trei obiective ale conducerii Spitalului Universitar Heidelberg: îngrijire medicală optimă pentru pacienţi, știintă pentru pacienţi şi împărtăşirea de cunoștințe medicale. „Minimizarea riscurilor, protecția pacienților și a personalului medical, cu o valoare reală și cu posibile pierderi financiare, reprezintă provocări majore pentru managementul spitalului”, a explicat acesta.
