Dr. Dafin Mureșan ne spune când apare cel mai frecvent boala Parkinson și care sunt principalele cauze, dar și simptome

Președintele Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității, prof. univ. dr. Dafin Mureșanu, atrage atenția asupra faptului că există factori de mediu care pot influența boala. Bărbații sunt mai afectați de Parkinson decât femeile. Victimele bolii sunt din ce în ce mai tinere.

Când apare cel mai frecvent Boala Parkinson și care sunt principalele cauze, dar și simptome? 

– Dafin Mureșanu: Deşi cel mai adesea se consideră că afectează predominant persoanele trecute de 65 de ani, trebuie precizat că poate surveni şi la vârste tinere. Nu se ştie cu exactitate ce anume declanşează procesele degenerative neuronale care se soldează cu apariţia bolii Parkinson, bolii Alzheimer sau a sclerozei laterale amiotrofice. Determinismul acestora este multifactorial. În cazul bolii Parkinson, doar 5 % din totalul cazurile sunt datorate unor mutaţii genetice. Există factori de mediu incriminaţi, în special anumiţi compuşi toxici, care pot include procesul accelerat sau prematur de degenerare. Pe măsură ce boala avansează sunt afectate tot mai multe structuri ale creierului, inclusiv scoarţa cerebrală. În perioada manifestă apar: diminuarea iniţiativei şi a vitezei de mişcare, rigiditate, tulburări de postură şi de mers, scăderea motilităţii automate, tremurătura specifică, tulburări de vorbire şi de scris, tulburări de somn, tulburări cognitive, depresie şi multe altele.

– Cât de afectată este populația?

– În România, există aproximativ 500.000 de bolnavi diagnosticaţi cu boala Alzheimer şi, oficial, peste 70.000 de persoane diagnosticate cu Parkinson. Din nefericire, în ultimii ani numărul cazurilor a crescut la nivel mondial. Se consideră, pe baza studiilor de prevalență disponibile, că în întreaga lume sunt aproximativ 6 milioane de persoane cu boala Parkinson. Este posibil ca acest număr să fie mai mare, ținând cont de cazurile încă nediagnosticate. Numai în China există mai mult de 1,7 de milioane de persoane cu boală Parkinson (BP). În general, bărbaţii sunt mai afectaţi de Parkinson decât femeile, însă raportul bărbați/femei diferă mult, în funcție de țară. Există un contrast puternic între prevalența crescută masculină (în Nigeria) și predominanța feminină (în Japonia).

– Cum putem preveni bolile neurodegenerative?

– Odată cu trecerea anilor, trebuie eliminaţi factorii de risc care pot declanşa sau agrava o boală neurodegenerativă. Evenimentele negative din viaţa noastră au repercusiuni şi asupra sistemului imunitar, diminuând capacitatea de apărare a organismului şi favorizând apariţia bolilor. Unele boli neurodegenerative, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică şi coreea Huntington au determinism genetic, în acest caz, factorii de mediu putând agrava boala.

Sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, bogată în carbohidraţi şi grăsimi saturate sunt dăunătoare şi în cazul bolilor neurodegenerative. De exemplu, un studiu recent publicat a demonstrat faptul că mersul pe jos în ritm alert, timp de 45 minute pe zi, cel puţin trei zile pe săptămână, se asociază cu îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor intelectuale. Oamenii ar trebui să se alimenteze echilibrat, să comunice între ei cât mai mult și pozitiv, să mențină o activitate cognitivă timp îndelungat (în special cititul) şi să desfăşoare activitate fizică moderată.

Cât de mult a evoluat neurologia românească în ultimii ani?

Pot spune că, neurologia românească se integrează în palierul medicinei mondiale. Putem discuta la modul concret de o evoluţie remarcabilă a neurologilor români, unii dintre aceştia putând fi comparabili, din punctul de vedere al valorii profesionale, cu cei mai buni medici din Europa şi chiar de peste ocean.

Evoluţia neurologiei româneşti în ansamblu se datorează şcolii noastre medicale, care  poate fi cotată ca una dintre cele mai reprezentative din Europa.  Un rol fundamental l-a jucat după anul 2000 Societatea de Neurologie din România care a contribuit decisiv la creşterea nivelului ştiinţific şi de practică generală în ţara noastră. Există la vârf, în neurologia românească, un grup de experţi recunoscuţi şi solicitaţi în proiecte de cercetare și educație în întreaga lume.