Dr. Cezar: La ce riscuri ne supunem când ținem diete

Dr. Cezar: La ce riscuri ne supunem când ținem diete. Medicul trage un semnal de alarmă despre obezitate, cauze și ce rău ne facem dacă ținem diete după ureche

Indiferent de motivul pe care l-am avut când am recurs la tot felul de diete, rezultatele poate nu au fost cele așteptate, motiv pentru care ne-am întrebat unde am greșit.

Care sunt motivele pentru care majoritatea celor care țin diete se îngrașă rapid la loc imediat după? Care sunt principalele greșeli pe care le facem?

Ei bine, Dr. Cezar a explicat, într-un video postat pe canalul său de YouTube, de ce aproape 90% dintre cei care au încercat o dietă s-au îngrășat la loc, iar pe sistemul yo-yo, au pus și câteva kilograme în plus față de cele de la începutul curei de slăbire.

”Majoritatea dietelor se bazează pe celebra ecuație a caloriilor: respectiv caloriile care intră trebuie să fie mai puține decât cele care ies, adică să mâncăm mai puțin și să ardem mai mult.

Logic, nu? Însă această teorie e greșită pentru că nu ține seama că variabilele acestei ecuații care se modifică fără voința noastră.

Spre exemplu: caloriile care intră sunt reprezentate de ceea ce avem în farfurie minus ceea ce nu se absoarbe din ceea ce avem în farfurie.

Iar ceea ce se absoarbe depinde de mulți factori cum ar fi: combinarea alimentelor, gradul de hidratare, aportul de fibre, microorganismele din intestin, nivelul de stres și astfel performanța sistemului digestiv este diferită de la o zi la alta.

Lucrurile devin și mai complicate atunci când ne referim la caloriile care ies.

Consumul de energie totală este suma energiilor folosite pentru:

– metabolismul bazal

– activitatea cognitivă

– digestie

– reglarea temperaturii corpului

– activitatea fizică obișnuită

– activitatea fizică sportivă

– refacerea după activitatea fizică

– energia pentru depunerea rezervelor de grăsime”, a explicat dr. Cezar.

Cum calculăm consumul de energie

Metabolismul bazal reprezintă energia consumată pentru funcționarea organismului într-un mediu constant, spune dr. Cezar.

Activitatea cerebrală fără factori stresanți, menținerea temperaturii într-un ambient confortabil, activitatea inimii, plămânilor, rinichilor, în condiții de repaus, producția de enzime și hormoni în afara perioadelor digestive, mineralizarea oaselor și construcția mușchilor.

Se poate măsura sau estima aproximativ, pentru a ne face o ideea generală despre consumul energetic într-un anumit moment, dar este foarte variabil.

Activitatea sistemului digestiv, stomac, ficat, pancreas, intestin, se calculează separat și se numește efectul termogenic al alimentelor. Cu cât mâncăm mai des și consumăm alimente mai greu digerabile, cu atât se consumă mai multă energie.

De aceea, unele diete bazate pe aport crescut de proteine poate ajuta la slăbirea pe termen scurt.

Activitatea cognitivă consumă multe calorii ce nu pot fi calculate. Suntem mai ageri la minte sau mai lenți, avem chef să facem activități mai solicitante sau preferăm să ne relaxăm mintea.

În funcție de nivelul energetic, oricât ne-am impune, conștient, să gândim și să ne concentrăm, fără energie suficientă nu o vom putea face.

O altă mare parte din calorii se folosesc pentru reglarea temperaturii corpului, care răspunde la semnalele din mediul înconjurător.

Punem pe noi o haină mai groasă sau mai subțire, dăm mai tare sau mai încet căldura din casă sau mașină în funcție de cum ne simțim, ne este frig sau cald, și nu de câte grade arată termometrul.

De ce apare efectul yo-yo

”La un moment dat ajungi la capătul răbdărilor, revii la dieta anterioară, pui la loc toate kilogramele pierdute și încă alte câteva drept bonus.

Corpul tău, când observă că ai scăzut aportul caloric, de la 2000 la 1500 kcal, începe să scadă și consumul energetic, tot la 1500 sau poate și mai jos, la 1400, pentru că el vrea să supraviețuiască și să aibă rezerve de grăsimi.

Astfel începi să fi mai obosit, să nu mai ai aceeași putere de concentrare, să își fie mai frig, să ai tulburări de somn. Țesuturile nu se mai refac la fel de repede și începi să fi deprimat, corpul tău vrea să ajungă la starea de echilibru anterioară.

Îi dai mai puține calorii, el consumă și mai puțină energie”, mai explică dr. Cezar.

Cât de importanți sunt hormonii

Potrivit medicului, de tot acest proces sunt responsabili hormonii. ”Insulina, glucagonul, dopamina, serotonina, oxitocina, testosteronul, estrogenul, leptina, grelina, hormonii tiroidieni, adiponechina, colecistochina, melatonina, adrenalina, noradrenalina, cortizolul, iar la oamenii supraponderali, toți sunt dați peste cap.

Supraponderabilitatea este un dezechilibru hormonal, nu caloric”, a mai explicat dr. Cezar.

Mai mult, susține acesta, decidem în mod conștient să mâncăm, ca răspuns la semnalele de foame și încetăm, tot conștient, să mâncăm, când organismul ne trimite semnale de sațietate.

”Atât foamea, cât și sațietatea sunt coordonate de acești hormoni.  Nu ai mai mâncat de ceva timp și ajunge la tine un miros de grătar, imediat salivezi și ți se face foame.

Dacă ești la dietă și ai destulă voință, poți ignora acest semnal pentru o perioadă, dar dacă tocmai ai terminat o masp copioasă, același miros îți poate da o senzație de lehamite. Mirosul este la fel, dar hormonii tăi, nu”, a mai precizat medicul.

De asemenea, Dr. Cezar a mai spus că soluția unei diete reușite este aceea de echilibrare a nivelurilor hormonale, a tuturor hormonilor, iar acest lucru se poate realiza prin schimbarea stilului de viață.