Din cuprinsul articolului
Dr. Mihaela Bilic, cunoscut medic nutriționist, a explicat în emisiunea ”Doctor de bine” cum fructele poat duce la creșterea de trigliceride din sânge care favorizează intoleranță, dar și o creștere bruscă în greutate.
Zahărul din fructe este procesat exclusiv în ficat
„Ei bine, multe persoane suferă de un sindrom de malabsorbție al fructozei, care se manifestă prin probleme digestive, balonare, diaree etc.
Foarte rar este vorba de o problemă severă sau o boală congenitală. Cel mai frecvent intoleranța apare ca urmare a unui exces de fructoză în alimentație.
Corpul nostru nu a fost proiectat să metabolizeze atât de multă fructoză. Natura nu s-a gândit că vom consuma fructe din belșug în fiecare zi.
Zahărul din fructe este procesat exclusiv în ficat și dacă depășim un aport de 50g/zi riscăm un dezechilibru metabolic cu apariția depozitelor de grăsime pe abdomen și un nivel crescut de trigliceride în ficat.
Cât despre fructe, să le consumăm proaspete, mestecate cu tot cu pulpă, nu transformate în suc – în felul acesta fructoza se absoarbe treptat și în cantitate mai mică.
Cea mai mare cantitate de fructoză o găsim în sucuri, indiferent că este vorba de fresh, sucuri naturale sau carbogazoase. Fructele campioane la conținutul de fructoză sunt cireșele, pepenii și strugurii”, mai spune celebrul medic.
Fructoza îngrașă mai tare decât caloriile pe care le conține
„Deși are tot 4 cal/g precum proteinele din carne și amidonul din făinoase, fructoza îngrașă mai tare decât caloriile pe care le conține. Nu putem folosi fructoza ca energie pentru mișcare. Ea este materie primă pentru îngrășare.
Fructele nu sunt un aliment de bază, ci un desert natural și sănătos. Să mănâncă cu moderație pentru plăcerea gustului.
Dacă vreți un aport de vitamine, minerale și fibre atunci consumați legume. Nu îngrașă și nu conțin fructoză”, a explicat dr. Mihaela Bilic pentru sursa citată.
Vitaminele și mineralele sunt la fel de esențiale pentru viață precum aerul și apa. Pe lângă faptul că mențin un corp sănătos și funcțional, protejează de numeroase boli. Vitaminele și mineralele sunt însă destul de diferite.
Site-ul Harvard Medical School arată de ce sunt esențiale pentru organism vitaminele și mineralele și de unde le putem obține, din alimentație.
Vitaminele sunt solubile în apă și solubile în grăsimi. Iată care sunt acestea
Vitaminele sunt împărțite în două categorii: solubile în apă – ceea ce înseamnă că organismul elimină ceea ce nu absoarbe – și solubile în grăsimi, unde cantitățile rămase sunt stocate în ficat și țesuturile adipoase, ca rezerve. Vitaminele solubile în apă sunt cele opt vitamine B (B-1, B-2, B-3, B-5, B-6, B-7, B-9 și B-12) și vitamina C. Vitaminele solubile în grăsimi sunt A, D, E și K.
Care sunt cele două grupe de minerale
Și mineralele sunt împărțite în două grupe: minerale esențiale și oligoelemente.
- Mineralele esențiale (macrominerale, macroelemente). Se recomandă, de obicei, asimilarea a 100 mg de minerale esențiale din alimentație. Din această grupă fac parte calciul, magneziul, sodiul, potasiul, fosforul și clorul. Aceste minerale se află în aproximativ toate celulele organismului.
- Microminerale (oligoelementele).Sunt micronutrienți necesari organismului uman în cantități foarte mici (mai puțin de 100 mg/zi), spre deosebire de macrominerale. Din această categorie fac parte: fierul, cobaltul, cuprul, iodul, manganul, seleniul, zincul și molibdenul.
Cea mai bună abordare pentru a vă asigura că obțineți o varietate de vitamine și minerale, în cantitățile adecvate, este prin adoptare unei diete sănătoase.
Acest lucru implică accentul pe fructe și legume, cereale integrale, fasole și leguminoase, proteine cu conținut scăzut de grăsimi și produse lactate.
Iată câteva dintre cele mai bune alimente în ceea ce privește conținutul de vitamine și minerale, conform Școlii de Medicină Harvard.
Surse de vitamine
Solubile în apă:
- B-1: șuncă, lapte de soia, pepene verde, dovleac
- B-2: lapte, iaurt, brânză, cereale integrale și cereale.
- B-3: carne de pasare, pește, cereale integrale, ciuperci, cartofi
- B-5: pui, cereale integrale, broccoli, avocado, ciuperci
- B-6: carne, pește, carne de pasăre, leguminoase, tofu și alte produse din soia, banane
- B-7: cereale integrale, ouă, soia, pește
- B-9: Cereale și cereale fortificate, sparanghel, spanac, broccoli, leguminoase (mazăre și năut), suc de portocale
- B-12: Carne de pasare, pește, lapte, brânzeturi, lapte de soia și cereale
- Vitamina C: Citrice, cartofi, broccoli, ardei gras, spanac, căpșuni, roșii, varză de Bruxelles
Solubile în grăsime:
- Vitamina A: carne de vită, ficat, ouă, creveți, pește, lapte, cartofi dulci, morcovi, dovleac, spanac, mango
- Vitamina D: lapte și cereale fortificate, pește gras
- Vitamina E: uleiuri vegetale, legume cu frunze verzi, cereale integrale, nuci
- Vitamina K: varză, ouă, lapte, spanac, broccoli
Minerale
- Calciu: iaurt, brânză, lapte, somon, legume cu frunze verzi
- Clor: sare
- Magneziu: spanac, broccoli, leguminoase, semințe, pâine integrală
- Potasiu: carne, lapte, fructe, legume, cereale, leguminoase
- Sodiu: sare, sos de soia, legume
- Crom: carne de pasăre, pește, nuci, brânză
- Cupru: crustacee, nuci, semințe, produse din cereale integrale, fasole, prune uscate
- Fluor: pește, ceaiuri
- Iod: sare iodată, fructe de mare
- Fier: carne roșie, carne de pasăre, ouă, fructe, legume verzi
- Mangan: nuci, leguminoase, cereale integrale, ceai
- Seleniu: Organe, fructe de mare, nuci
- Zinc: carne, crustacee, leguminoase, cereale integrale.
