Dr. Adina Alberts: Ce boli și afecțiuni grave indică respirația urât mirositoare

Respirația urât mirositoare cunoscută medical sub numele de halenă sau halitoză este a treia cea mai frecventă cauză pentru trimiterea pacientului la medicul stomatolog, explică dr. Adina Alberts într-o postare pe pagina sa de socializare.

Cauzele principale ale halenei sunt: o igienă orală precară (carii dentare, proteze necurățate), infecții ale cavității bucale (infecții dentare, gingivită), infecții ale glandelor salivare, infecții la nivelul tractului respirator determinate de scurgeri nazale posterioare, (sinuzită, faringită, laringită), diverse boli digestive (boala de reflux gastroesofagian, obstrucția intestinală, cetoacidoza diabetică, insuficiența hepatică).

Numitorul comun este însă proliferarea bacteriilor care se hrănesc cu reziduuri alimentare și produc substanțe volatile care conțin sulf ce sunt responsabile în principal de mirosul urât al respirației.

Cavitatea orală are un microbiom distinct care ne menține sănătatea, atât cea orală cât și cea generală. Cercetătorii au observat că pot fi undeva între 300 și 1000 de specii diferite de bacterii care își pot găsi locul doar în gură.

Reglarea echilibrului microbiomului bucal va reduce nivelul de sulf produs de bacteriile orale.

Studii recente sugerează o opțiune nouă, simplă, fără efecte secundare pentru a rezolva respirația urât mirositoare.ț

Potrivit cercetătorilor, consumul de produse fermentate cum ar fi: iaurt (fără zahăr adăugat), chefir, sana, murături, borș, pâine cu drojdie, supă miso și alte ALIMENTE FERMENTATE ar putea combate respirației urât mirositoare, mult mai eficient decât bomboanele mentolate, gumele sau apele de gură.

Motivul constă în acțiunea bacteriilor probiotice (bacteriile bune) care se găsesc în aceste alimente.

De asemenea, s-a constatat că administrarea de lapte îmbogățit cu probiotice a scăzut incidența cariilor dentare și a halenei, atât a celei care are legătură cu probleme ale cavitații orale cât și a celei rezultate din deficite ale digestiei și/sau patologii ale tractului intestinal. Aceleași efecte s-au constatat și la administrarea direct pe gingie a probioticelor.

Lactobacilii și bifidobacteriile sunt principalele bacterii la care au fost analizate aceste efecte. Pe piață există și suplimente probiotice, însă beneficiile înghițirii unei capsule pot diferi de cele ale mestecării alimentelor probiotice.

Pentru a evalua eficacitatea probioticelor la pacienții cu respirație urât mirositoare , echipa de cercetare s-a concentrat pe datele obținute din 7 studii clinice publicate pâna în februarie 2021 care au implicat un total de 278 de persoane, cu vârsta cuprinsă intre 19-70 de ani.

Eșantionul, incluzând pacienți diagnosticați cu halitoză, a fost împărțit în două grupuri: un grup experimental, care a primit terapie cu probiotice pentru o perioadă de 2 până la 12 săptămâni, și un grup de control tratat cu metode tradiționale.

Analiza datelor a arătat că cei care au luat probiotice și-au redus problema halitozei cu adevărat, în comparație cu cei care au recurs la remediile “tradiționale” (gume, apă de gură, tablete mentolate etc.). Beneficiile care decurg din aportul de probiotice au fost observate la doar câteva zile după administrarea acestora.

Concluziile cercetării indică faptul că administrarea probioticelor (de exemplu, Lactobacillus salivarius, Lactobacillus reuteri, Streptococcus salivarius și Weissella cibaria) este extrem de eficientă în combaterea halitozei în general, cu atât mai eficientă cu cât este dublată de o igienă orală adecvată, mai explică medicul pe pagina sa de facebook.