Dormitul prea multe sau prea puține ore te predispune la atac cerebral. Durata ideală de somn

De cât somn ai nevoie în funcție de vârstă ca să nu faci atac cerebral. Somnul de calitate este esențial pentru sănătate. Problemele de somn variază de la durata prea scurtă sau prea lungă a somnului, dificultăți de a adormi și de a rămâne și simptome precum sforăitul și pauzele în respirație.

Studiile arată că apneea obstructivă în somn este asociată cu accidentul vascular cerebral. Recent, cercetătorii au investigat legătura dintre problemele de somn și incidența accidentului vascular cerebral acut.

Ei au descoperit că persoanele care întâmpinau mai multe probleme de somn, erau mai predispuse să sufere un accident vascular cerebral.

Dr. Adi Iyer, neurochirurg și chirurg neurointervenționist la Pacific Neuroscience Institute din Providence Saint John’s Health Center din SUA care nu este implicat în studiu, a declarat pentru Medical News Today că deși pot exista modificări fiziologice independente care apar cu odată cu un somn de calitate slabă care predispune la accident vascular cerebral, este probabil ca somnul general să reprezinte un epifenomen al factorilor cunoscuți de risc de accident vascular cerebral, cum ar fi obezitatea, vârsta înaintată, consumul de alcool etc.

„Somnul poate fi un factor de risc modificabil pentru accident vascular cerebral, iar clinicienii ar trebui să evalueze calitatea și durata somnului pacienților”, a adăugat el.

Durata ideală de somn ca să nu faci atac cerebral

Pentru studiu, cercetătorii au analizat datele medicale de la 1.799 de participanți care au suferit un accident vascular cerebral ischemic – cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral, în care un cheag de sânge blochează o arteră care duce la creier.

Ei au analizat, de asemenea, datele de la 439 de persoane care au suferit o hemoragie intracerebrală (ICH) – sângerare în țesutul cerebral – și 4.496 de persoane dintr-un grup de control care au fost comparați în funcție de vârstă și sex. Participanții aveau în medie 62 de ani.

În cele din urmă, cercetătorii au întrebat participanții despre comportamentele lor de somn, inclusiv durata și calitatea somnului, în luna înainte de a suferi accidentul vascular cerebral.

În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că problemele multiple de somn au fost legate de creșterea incidenței accidentului vascular cerebral.

Mai precis, cei care au dormit mai puțin de 5 ore pe noapte au avut un risc de trei ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral decât cei care au dormit timp de 7 ore. De asemenea, riscul de accident vascular cerebral a fost dublat pentru cei care dorm mai mult de 9 ore pe noapte, comparativ cu cei care dorm 7 ore.

Apneea în somn – pauze în respirație de mai multe ori pe oră – a fost asociată cu un risc de accident vascular cerebral de trei ori mai mare.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că cei care au sforăit au fost cu 91% mai predispuși la un accident vascular cerebral.

„Rezultatele noastre sugerează nu numai că problemele individuale de somn pot crește riscul unei persoane de accident vascular cerebral, dar asocierea a cinci dintre aceste simptome poate crește riscul de accident vascular cerebral de cinci ori  în comparație cu cei care nu au probleme de somn”, avertizează dr. Christine McCarthy de la Universitatea din Galway din Irlanda, autorul principal și autorul corespondent al studiului.

Rezultatele au rămas valabile chiar și după ce cercetătorii au controlat factorii potențial de confuzie, inclusiv depresia, consumul de alcool și activitatea fizică.

Ce cred experții în somn?

MNT a vorbit cu Dr. Thomas Kilkenny, directorul Institutului de Medicină a Somnului de la Spitalul Universitar Staten Island, care nu este implicat în studiu, pentru a înțelege mai multe despre legătura dintre problemele de somn și riscul de accident vascular cerebral.

El a spus că 80% din somnul adulților este somn non-REM și că în acest timp, sistemul cardiovascular este controlat de sistemul nervos autonom, care reduce tensiunea arterială, ritmul cardiac și tensiunea cardiovasculară. Acești factori, a remarcat el, au un efect protector asupra sănătății cardiovasculare.

El a adăugat că întreruperea somnului, inclusiv apneea în somn, insomnia și munca în schimburi, pot afecta acest efect protector prin reducerea timpului petrecut în somn non-REM. El a adăugat: „Când se întâmplă acest lucru, există o scădere a recuperării [cardiovasculare], dar și o creștere semnificativă [a] stresului asupra sistemului cardiovascular.”

„Calitatea slabă a somnului, prin reducerea somnului non-REM, activează, de asemenea, o multitudine de alte mecanisme, inclusiv leziunea intermitentă a hipoxiei, fluctuațiile tensiunii arteriale, aritmia cardiacă, inflamația, rezistența la insulină, activarea hormonului de stres și hipercoagulabilitatea, toate acestea. au potențialul de a provoca boli cardiovasculare, inclusiv accidente vasculare cerebrale.” – Dr. Thomas Kilkenny

Dr. McCarthy a remarcat, de asemenea, că „somnul este din ce în ce mai mult recunoscut ca al treilea pilon al sănătății, împreună cu dieta și exercițiile fizice, deși nu a fost cercetat atât de amănunțit”.

De câte ore de somn ai nevoie în funcție de vârstă

Societatea Română de Pneumologie recomandă numărul de ore de somn pe 24 ore, pentru fiecare categorie de vârstă, după cum urmează: 12-18 ore de somn la nou-născutul de până în 4 luni;

12-16 ore între 4 şi 12 luni; 11-14 ore de somn între 1-2 ani;

10-13 ore de somn între 3-5 ani;

9-12 ore de somn între 6-12 ani;

8-10 ore de somn între 13-18 ani;

7+ ore de somn pentru persoanele de peste 18 ani.