Din cuprinsul articolului
Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) propune ca produsele plasate pe o anumită listă naţională de lipsuri să se califice automat pentru importuri de urgenţă de către importatorii paraleli autorizaţi şi susţine că, în prezent, restricţiile impuse exporturilor şi importurilor paralele ”urmăresc în mod inerent să protejeze industria farmaceutică”.
Asociaţia, reprezentativă pentru sectorul distribuţiei paralele de medicamente din România, propune ca factorii de decizie din domeniul politicii medicamentului să ia în considerare utilizarea cadrului de import paralel oferit de legislaţia UE şi naţională.
”În principiu, o ţară ar putea trata importurile şi exporturile paralele separat. Astfel, este posibil ca o ţară să permită importul paralel şi să interzică exportul paralel, cu scopul de a încuraja preţurile mici pe piaţa sa. De asemenea, este posibil ca o ţară să limiteze sau interzică importul paralel şi să permită exportul paralel, pentru a susţine oportunităţile de export pentru distribuitorii săi.
În pofida acestei posibile segmentări în regimurile juridice, sunt foarte rare cazurile în care guvernele fac astfel de distincţii şi nu facilitează ambele componente, export şi import paralel.
Legislaţia naţională în vigoare nu interzice practic nici una dintre practici, respectiv import sau export paralel, dar le restricţionează considerabil: importul paralel de medicamente care se eliberează pe bază de prescripţie nu se decontează pentru pacienţi, fapt care diminuează semnificativ alternativele de aprovizionare ale României în crizele de medicamente, iar exportul paralel este strict controlat de către autoritatea competentă (ANMDMR) prin introducerea, din anul 2017, de notificări prealabile, fapt care diminuează semnificativ riscul de lipsuri create de exportul paralel”, atrage atenţia Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente într-un comunicat.
Potrivit sursei citate de News.ro, România ”continuă să fie unul din cazurile foarte rare, permiţând unor decidenţi politici şi/sau unor reprezentanţi ai industriei farmaceutice să militeze public pentru restricţionarea sau chiar interzicerea, atât a exportului, cât şi a importului paralel de medicamente, acest aspect încălcând grav principiile concurenţiale de bază”.
Efectele comerţului paralel
”Mai mult decât atât, în România se exacerbează în mod deliberat veniturile rezultate din exportul paralel cu scopul unei false amplificări a fenomenului. Comerţul paralel este însă un concept limitat doar la piaţa internă a UE, iar cantitatea totală a medicamentelor necesare pacienţilor europeni nu este afectată de comerţul paralel.
Comerţul paralel doar redistribuie unele produse în cantităţi marginale – sectorul reprezintă puţin sub 3% din piaţa farmaceutică a UE din punct de vedere al valorii – ceea ce favorizează o presiune competitivă asupra preţurilor medicamentelor, în beneficiul sistemelor de sănătate şi al pacienţilor.
Valoarea estimată anuală a exporturilor paralele din România nu depăşeşte 300-350 milioane euro, raportat la o piaţă farmaceutică în creştere, estimată în 2024 la 28 miliarde euro, iar cea a importurilor paralele (Rx şi OTC) nu depăşeşte 10-12 milioane euro”, scrie în comunicatul ADEM.
Reprezentaţii asociaţiei susţin că restricţiile impuse de producătorii multinaţionali pentru a împiedica distribuitorii angro să se aprovizioneze acolo unde doresc în cadrul pieţei unice europene, manifestate prin refuzul de a furniza, ameninţarea cu oprirea furnizării unui anumit produs, limitarea cantităţilor disponibile pentru vânzare (aşa-numitele cote de aprovizionare), diferenţierea inexplicabilă a gamelor de produse şi a preţurilor între statele membre, limitarea opţiunilor de limbă pentru ambalajul produselor, ”nu sunt nimic mai mult decât restricţii teritoriale de aprovizionare introduse pentru a fragmenta piaţa internă şi a-şi maximiza profiturile, în detrimentul pacienţilor”.
Se cere autorizarea importurilor de urgenţă
”Aceste practici nu sunt limitate la România, iar Comisia Europeană este de acord că aceste restricţii reprezintă o problemă şi au un impact asupra preţurilor şi a acceptat că acestea nu reprezintă în niciun caz doar o problemă pentru ţările mai mici, ci o problemă în întreaga Europă. Creşterea costului vieţii este preocuparea cea mai presantă pentru politicienii din statele membre, care au început să înţeleagă cu adevărat acest lucru”, adaugă aceştia.
Ei solicită să fie permise importurile de urgenţă de către importatorii paraleli autorizaţi. ”Reiterăm propunerea noastră ca produsele plasate pe o anumită listă naţională de lipsuri să se califice automat pentru importuri de urgenţă de către importatorii paraleli autorizaţi.
Totodată, atunci când se aplică cote de aprovizionare, acestea ar trebui să aibă un motiv justificat, de ex. justificarea problemelor de producţie care duc la raţionalizare. Astfel de cote trebuie să fie suficient de transparente şi flexibile. Cotele impuse distribuitorilor angro trebuie ajustate în funcţie de fluctuaţiile pieţei, cum ar fi schimbările în practica de prescripţie sau modificări ale numărului de farmacii ai unui distribuitor angro.
Aşa-numitele cote «black-box», în care distribuitorii angro nu ştiu cât de mult stoc vor primi pe săptămână sau lună, nu ar trebui permise. Sectorul distribuţiei paralele, reprezentat în România de ADEM, susţine cadrele juridice adecvate, necesare şi proporţionale pentru a proteja acest principiu, al diminuării penuriilor prin respectarea obligaţiei de serviciu public, dar obiectează cu tărie atunci când restricţiile exporturilor şi importurilor paralele urmăresc în mod inerent să protejeze industria farmaceutică”, mai scrie în comunicatul ADEM.
