Din ce este compus vaccinul pe bază de ARN mesager? Poate avea vaccinul pe bază de ARN efecte secundare pe parcusul vieții?

Prof. dr. Victoria Aramă medic infecţionist Institutul Matei Balş a explicat, la Maratonul Informării, care a avut loc sâmbătă, în Capitală, din ce este compus vaccinul pe bază de ARN mesager, cum a apărut el, dar şi faptul că moleculele de ARN mesager au un ciclu limitat de viaţă, astfel că cei care au indus ideea că poate produce efecte negative toată viaţa sunt combătuţi.

„Platforma prin care s-au creat aceste vaccinuri cu ARN mesager este una creată de foarte mult timp. Deci totul era, cumva, pregătit şi se aştepta un moment în care să apară un virus. Ne aşteptam să fie un virus gripal. Această pandemie ne aşteptam să fie una cu un virus gripal. Nu a fost să fie cu virus gripal, a fost cu coronavirus. În momentul în care virusul a fost identificat a mai trecut foarte puţin timp până când el a fost secvenţiat şi s-a putut extrage gena care codifică proteina spike. Acea genă care codifică proteina spyke a fost transformată în ARN mesager şi în acest fel, practic, platforma de fabricaţie existând, această mică particulă a fost introdusă în vaccin. Cu alte cuvinte, vaccinul nu conţine virus nici viu, nici mort, nu conţine elemente infecţioase, nu conţine elemente care să producă infecţia. Conţine doar o reţetă, un cod, care deţine informaţia în baza căreia celulele noastre din deltoid, acolo unde se injectează vaccinul, vor fi capabile să secrete proteină spike plecând de la descifrarea acestui mic cod. Ca o reţetă de bucătărie, în cuvinte mai simple. În funcţie de ea, celulele noastre secretă proteina spike”, a spus prof. dr. Aramă.

Medicul infecţionist a explicat că ARN mesager nu poate fi comparat niciodată cu ADN-ul, iar cele două nu se întâlnesc niciodată.

„Proteina aceasta secretată este văzută apoi de limfocitele T, care, la rândul lor, stimulează limfocitele B să producă anticorpi împotriva proteinei spike şi, de asemenea, şi limfocitele T sunt stimulate. Deci avem un răspuns imun complex, care asigură, practic, protecţia celui vaccinat împotriva bolii în momentul în care va veni în contact cu virusul. Ar mai trebui spus că acest ARN mesager nu are nimic de-a face cu ADN-ul celulei umane. ARN-ul mesager rămâne strict în citoplasma celulei. El nu ajunge în nucleu, acolo unde se află ADN-ul celulei umane. Deci este exclus să fie afectat ADN-ul uman”, a precizat prof. dr. Aramă.

Prof. dr. Victoria Aramă a mai sppus că moleculele de ARN mesager au un ciclu limitat şi dispar într-un interval scurt de timp, astfel că ideea potrivit căreia ar crea infertilitate pe viaţă este complet falsă.

„Ele nu rămân pe termen lung, ca să inducă infertilitate toată viaţa sau ca să inducă efecte negative toată viaţa. Lucrurile sunt foarte sigure. Chiar dacă aparent a apărut repede, a apărut repede pentru că platforma de fabricaţie exista. A trebuit doar să existe un virus pentru care să avem nevoie de un vaccin şi să poată să se treacă la fabricarea vaccinului, iar această platformă are marele avantaj că permite fabricarea unei cantităţi foarte mari de vaccin. Dacă vreţi, faptul că într-o pandemie am avut posibilitatea să avem un vaccin eficient sau mai multe vaccinuri eficiente într-un timp atât de scurt asta arată că, într-adevăr, ştiinţa a evoluat foarte mult şi că am avut posibilitatea şi şansa să avem vaccinuri eficiente în foarte scurt timp. De aici să ajungem să considerăm că vaccinul a fost făcut pentru a distruge omenirea, pentru a produse malformaţii sau pentru a produce solzi sau nu ştiu ce alte aberaţii, nu ştiu cum s-a ajuns la aşa o interpretate. Chiar îmi este greu să înţeleg”, a mai spus medicul infecţionist de la Institutul Matei Balş.