Din cuprinsul articolului
Digitalizarea serviciilor medicale. Este greu să se stabilească cu exactitate câți bani de la UE au fost utilizați pentru a ajuta statele membre să își digitalizeze sistemele de sănătate. Aceasta este una dintre constatările unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană.
În perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, s-au prevăzut 2,4 miliarde de euro prin intermediul politicii de coeziune și o sumă suplimentară de 13,6 miliarde de euro prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), creat în urma pandemiei de COVID-19. Alte fonduri au fost puse la dispoziție și prin alte programe. Cu toate acestea, unele state membre au întâmpinat dificultăți în a solicita și a utiliza sprijinul din partea UE din cauza complexității procedurilor de accesare a diferitor programe de finanțare.
Servicii medicale prin intermediul tehnologiei digitale
Pandemia de COVID-19 a intensificat considerabil necesitatea ca, în întreaga UE, să se furnizeze servicii medicale prin intermediul tehnologiei digitale („e-sănătate”). Ea a sporit totodată nevoia de coordonare și de fluxuri mai bune de date privind sănătatea la nivelul de ansamblu al UE.
Deși responsabilitatea pentru politicile de sănătate și pentru organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală rămâne în sarcina statelor membre, Uniunii Europene îi revine rolul de a sprijini aceste acțiuni.
„Fondurile din partea UE pentru digitalizarea serviciilor medicale au fost puse la dispoziție prin diverse programe gestionate de diferite departamente ale Comisiei Europene, cu reguli specifice și cu proceduri de gestionare diferite”, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membra Curții responsabilă de acest audit.
„Din această cauză, unele state membre au avut dificultăți în a identifica și a solicita fondurile UE care erau disponibile”.
Auditorii au constatat că, în ansamblu, Comisia a furnizat sprijin și orientări eficace și că proiectele auditate din țările selectate (Spania, Malta și Polonia) au contribuit la digitalizarea serviciilor medicale. De exemplu, un proiect s-a axat pe îmbunătățirea monitorizării de la distanță a bolilor cronice. Un altul a contribuit la crearea unei platforme electronice naționale de sănătate, la digitalizarea spitalelor și la conectarea acestora la platforma națională.
Statele membre au întâmpinat obstacole
Raportul de audit scoate la iveală însă mai multe probleme. Statele membre au întâmpinat obstacole în utilizarea fondurilor din partea UE. De exemplu, gama de opțiuni de finanțare era complexă, capacitatea administrativă nu era suficientă și cofinanțarea națională era greu de obținut în unele cazuri. De asemenea, auditorii au constatat că nici Comisia, nici majoritatea statelor membre nu dispun de o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra fondurilor de la UE utilizate pentru digitalizarea serviciilor de sănătate.
Comisia a urmărit progresele înregistrate în digitalizarea serviciilor medicale prin intermediul indicelui de referință privind e-guvernarea (începând cu 2022) și al indicatorului de e-sănătate al deceniului digital (începând cu 2023). Acești indicatori folosesc metodologii diferite și au scopuri diferite, dar acoperă aspecte similare ale accesului la dosarele electronice de sănătate. Auditul a scos la iveală unele deficiențe în această privință, de exemplu în ceea ce privește exactitatea informațiilor și metodologia de punctare.
Auditorii recomandă Comisiei să amelioreze, până în 2026, nu numai exactitatea informațiilor pe care le oferă părților interesate, ci și raportarea cu privire la utilizarea fondurilor puse la dispoziție de UE în cadrul diferitelor programe de finanțare pentru digitalizarea serviciilor medicale, se arată într-un comunicat.
