Intrată relativ recent în atenția publică, dieta omului primitiv, așa cum mai este cunoscută, reprezintă efortul de mânca la fel ca pe vremuri, alimente cât mai puțin procesate: carne gătită la cuptor, pe grătar sau fiartă, legume și fructe consumate în stare crudă, semințe, nuci, alune, cartofi fierți sau copți, ouă fierte etc.
Pastele, cerealele și dulciurile nu se califică
Cu cât un aliment este mai procesat, cu atât va conține un număr mai mare de calorii. „De exemplu, derivatele din carne – carnea tocată, mezelurile, hamburgerii – au mult mai multe grăsimi decât carnea ca atare, iar derivatele din zahăr – dulciuri, prăjituri, bomboane – sunt adevărate bombe de calorii”, spune medicul nutriționist Eduard Adamescu.
Despre această dietă se spune că este cel mai sănătos mod de alimentație, întrucât lucrează cu fondul genetic al omului și ar putea fi soluția pentru bolile moderne: diabet, obezitate, boli cardiovasculare și multe altele.
„Dieta aceasta ne încurajează să mâncăm de 3-4 ori mai multe proteine decât o facem acum, până la 2 grame de proteine pe kilogram. Asta nu înseamnă să ne îmbuibăm cu carne”, explică Miguel Casimiro, specialist portughez în nutriție.
Cel mai controversat aspect al dietei este reducerea la minimum a carbohidraților, cu argumentul că agricultura, apărută relativ recent, în urmă cu 10.000 de ani, nu corespunde nevoilor corpului uman.
„Nu ne-am adaptat genetic la consumul de cereale naturale și nici de produse lactate, principalii vinovați pentru apariția multor boli <<moderne>> precum obezitate, cancer, diabet sau boli autoimune”, e de părere expertul.
Există însă și sceptici. „Dieta are multe avantaje, dar și limitări, pentru că pare o altă dietă pe care oamenii nu o pot ține pentru tot restul vieții. Nu este variată, implică costuri mari și pare și dezechilibrantă, pentru că nu include toți nutrienții necesari”, consideră Keith Ayoob, professor la New York’s Albert Einstien School of Medicine.
