Dictionar medical

Manifestare a epilepsiei de lob temporal, exprimata prin lipsa sentimentului de cunoastere a mediului familial.

Elemente chimice care au acelasi numar de ordine in tabloul lui Mendeleev, dar difera intre ei prin masa atomica.

Prescurtare folosita, in functie de context pentru: – intrerupere voluntara a sarcinii – insuficienta ventriculara stanga.

Inflamatie a ileonului si a colonului indelungata, manifestata prin diaree, anemie, febra si leziuni cu caracter ulcerativ.

Factorul de crestere insulin-like care include IGF-I si IGF-II.

Medicament antiviral care contine iod si care inhiba dezvoltarea virusurilor – este folosit in tratarea infectiilor herpetice.

Denumire data manifestarilor cardiace de cauza exclusiv ventriculara.

Termen preluat din vechea teorie umorala si insemnand initial o constitutie particulara a unui individ, datorita unui anumit amestec al umorilor fundamentale. A fost utilizat apoi pentru a desemna reactivitatea patologica a unei persoane fata de diverse substante (alimente, medicamente, polen,etc.) care nu provoaca nici o reactie suparatoare la majoritatea indivizilor. Astazi, fiind cunoscut ca este vorba de reactii alergice, termenul a iesit din uz. Idiosincrazie psihica – repulsie nemotivata fata de obiecte, persoane, fenomene din mediul inconjurator.

Care se refera la o actiune evocata printr-o idee.

Icter prelungit pe o perioada de cateva saptamani dupa nastere la copiii alaptati la san, la care nu a fost decelata nici o cauza.

Conceptie materialista in medicina care explica toate procesele fiziologice numai prin legi ale fizicii.

Parte a alchimiei care se ocupa cu aplicarea chimiei in medicina.

Boala ereditara provocata de acumularea anormala a compusilor glucidici (mucopolizaharide) in viscere, rezultand dintr-un deficit intr-o enzima, alfa-hialuronidaza. Gena purtatoare a bolii trebuie sa fie primita si de la mama si de la tata pentru ca boala sa se dezvolte la copil. Copiii afectati pot parea normali la nastere, simptomele bolii nemanifestandu-se intre 6 si 12 luni, agravandu-se cu timpul. Se observa opacitati corneene, alteratii osoase vizibile pe o fata in forma de burlan, un ficat si o splina anormal de mari, o intarziere mintala si, uneori, tulburari cardiace. Boala poate fi diagnosticata inainte de nastere prin dozarea activitatii enzimei responsabile.

Afectiune neurologica ereditara a adultului caracterizata prin asocierea miscarilor anormale (coree), tulburarilor mintale si a unei deteriorari intelectuale. Miscarile unui subiect atins de coree sunt involuntare, ample: rapide, sacadate. Tulburarile psihice severe (anxietate, iritabilitate, depresie) sunt insotite de o deteriorare intelectuala care progreseaza pana la dementa. Primele simptome apar intre 35 si 50 ani. Din cauza aparitiei tardive a simptomelor, o persoana atinsa de coreea lui Huntington poate avea copii inainte de a sti ca sufera de aceasta boala. Tratament – Singurul tratament cunoscut actualmente este prescrierea de medicamente neuroleptice, care amelioreaza miscarile. Descoperirile recente asupra genei lui Huntington lasa sperante de a se ajunge la un tratament al bolii.

Boala ereditara caracterizata prin acumularea de compusi glucidici (mucopolizaharide) in viscere si printr-un deficit in iduronat-sulfat sulfataza, o enzima continuta in lizozomi (formatiuni intracelulare). Boala lui Hunter se transmite prin unul dintre cei doi cromozomi X ai mamei si doar baietii sunt afectati. Ea se semnaleaza printr-o supraincarcare a urinei in polizaharide, prin alterari osoase vizibile pe un facies in forma de burlan, printr-un ficat si o splina anormal de mari, prin tulburari cardiace si printr-o intarziere mintala. Boala lui Hunter poate fi diagnosticata inainte de nastere prin dozarea activitatii enzimei responsabile.

Tratament prin expunere la soare.

Boala ereditara legata de o anomalie a transportului unor acizi aminati. Tratamentul bolii consta in administrarea pe toata durata vietii a vitaminei PP.

(despre nucleul celular) Care poseda numai jumatate din numarul de cromozomi.

Virus A.R.N. din familia Bunyaviridae, responsabil de febra de Coreea, febra hemoragica cu insuficienta renala. Sinonim: Haantan (virusul lui).

Afecteaza vederea si auzul la aproximativ 70 milioane de indivizi din intreaga lume. – Deficientele vizuale cuprind indeosebi atingerile de acuitate vizuala (cecitate sau scaderea acuitatii vizuale), ingustarile campului vizual si atingerile pleoapelor si ale muschilor oculomotori. – Deficientele auditive se caracterizeaza printr-o acuitate auditiva insuficienta. Cauze – Cauzele handicapurilor senzoriale sunt variate: accidente, infectii, atingeri congenitale sau foarte precoce etc. Factori specifici pot, de asemenea, sa intervina in geneza unor astfel de deficiente. Astfel, foamea, lipsa de oxigen si epidemiile proprii tarilor in curs de dezvoltare cauzeaza handicapuri vizuale grave: tarile in curs de dezvoltare totalizeaza 80% dintre orbi. In ce priveste surditatea si hipoacuzia, acestea pot fi legate de toxicitatea unor medicamente, de expunerea la zgomot, de un barotraumatism (de exemplu de plonjare submarina prost controlata); de imbatranire. Tratament – Este de fiecare data cel al cauzei. In plus, se cauta compensarea deficientei: proteze auditive si vizuale (ochelari si lupe), implanturi cohleare, ajutoare tehnice (utilizarea microordinatoarelor capabile sa transpuna scrisul obisnuit in scrisul Braille sau sa sintetizeze vocea, subtitrarea emisiunilor televizate).

Definitie – Proeminenta mediala a capului primului metatarsian, asociata deplasarii laterale a halucelui (degetul mare), ce da impresia falsa si larg raspandita a unei productii de os/cartilaj de tip tumoral. Cauza – Conformatia particulara a antepiciorului, mostenita pe linie materna; incaltamintea, pe nedrept acuzata, este doar un factor agravant si nu unul cauzator/favorizant. Clinic – Deformatia specifica, numita popular „mont”, este insotita de jena locala sau durere articulara, uneori inflamatii/bursite, mers tot mai dificil si dificultati in portul incaltamintei. Diagnostic – este pur clinic, radiografiile fiind utile doar pentru estimarea procedeului chirurgical necesar. Tratament – Tratamentul conservator consta in evitarea conflictului mecanic local prin adaptarea incaltamintei si portul unor dispozitive textile/siliconice. Cel chirurgical necesita reaxarea halucelui cu primul metatarsian; se aplica cu succes la orice varsta, cu o evolutie simpla si previzibila, lipsita de dureri si recidive, mersul putand fi reluat precoce.

Deformatie a articulatiei metatarso-falango-sesamoidiene, datorata degenerarii cartilajului articular si manifestandu-se prin rigiditate progresiva, osteofitoza exuberanta si mers dificil. Conceptia de tratament se adreseaza factorului cauzator al suferintei si este diferita de cea a hallux-valgus-ului (monturi).

Respiratie urat mirositoare, care poate fi determinata de o stare proasta bucodentara (gingivita, parodontita), de o stare de stress emotional sau de diferitele infectii ale nasului sau gatului. Tratamentul este al bolii de baza. Halena mai apare la unii bolnavi cronici, in special la persoanele cu insuficienta renala. Cand scade cantitatea de saliva, cresc conditiile de degajare a unui miros urat. Acest fenomen apare in cazul unor boli sau a unor terapii. De asemenea, este un fenomen propriu fumatorilor, la care halena se asociaza cu un alt miros, cel specific de tigara.

Aer care iese din plamani prin expiratie – dar si respiratie neplacut mirositoare. Cand halena este neplacuta, fetida, urat mirositoare, se numeste halitoza.

Haemophilus influenzae – bacterie care apartine genului Haemophilus, avand forma cocobacilara, dimensiuni reduse, este imobila si Gram-negativa. Poate determina diverse infectii (infectii acute respiratorii, meningita la copii mici etc.)

Necroza ischemica epifizara a capului humeral. Epifizita capului humeral.

Test de depistare neonatala a fenilcetonuriei. Testul lui Guthrie este practicat sistematic la nou-nascut. Scopul lui este de a diagnostica fenilcetonuria, boala ereditara cauzata de o acumulare de fenilalanina, care provoaca, in absenta tratamentului, o intarziere mintala. Testul, de obicei practicat intre a 8-a si a 14-a zi de viata, consta in dozarea fenilalaninei plecand de la cateva picaturi de sange ale copilului, recoltate pe hartie de filtru apoi puse in contact cu o cultura de bacterii a caror crestere este stimulata de catre fenilalanina, cresterea bacteriana fiind proportionala cu concentratia acesteia in sange. In caz de rezultat pozitiv (concentratie de fenilalanina mai mare de 20 miligrame pe mililitru), diagnosticul este confirmat prin alte examene mai precise, care permit sa se instituie fara intarziere un regim alimentar sarac in fenilalanina (restrictie protidica), necesar tratarii bolii.

Care are capacitatea de a favoriza aparitia gusei.

Crestere de volum a tiroidei insotita de hipofunctia acesteia, secundara deficitului de iod dintr-o regiune geografica (zona endemica).

Cavitate a fetei ce formeaza segmentul initial al tubului digestiv si asigura functiile digestiva, respiratorie si fonatorie. Gura este limitata in partea de sus de palat, structura osoasa prelungita prin valul palatin; in partea de jos, prin planseul bucal, format, in principal, de limba. Gura participa la functiile de fonatie, servind drept cavitate: – de rezonanta si de modulare pentru sunetele produse in laringe; – de digestie, asigurand degradarea alimentelor inainte de deglutitie, datorita enzimelor salivare; – de respiratie, inlocuind respiratia nazala atunci cand aceasta este impiedicata (dar aceasta suprima efectele benefice ale foselor nazale: incalzirea aerului si eliminarea particulelor); – de gustare, permitand senzatiile gustative datorita papilelor linguale. Gura poate fi sediul unor malformatii, infectii sau tumori.