Dictionar medical

Care apartine buzelor si dintilor.

1. Buze. 2. Fiecare dintre cele doua perechi de repliuri cutaneomucoase de la nivelul vulvei. Labii mari – Repliuri cutanate care delimiteaza lateral vestibulul vulvei, formeaza anterior muntele lui Venus si sunt reunite posterior in comisura posterioara. Labii mici – Repliuri mucoase, situate de o parte si de alta a vestibulului vulvei, inauntrul labiilor mari. Labiile mici se unesc anterior, formand preputul clitorisului, iar posterior de acesta un repliu transversal, fraul clitorisului.

Sindrom de ocluzie intrinseca a colonului sigmoid, prin pericolita generata de o infectie genitala.

Tumora maligna a ovarului care corespunde unei metastaze a unui cancer de stomac. Tumora lui Krukenberg, foarte rara, reprezentand intre 1 si 2% dintre cancerele ovarelor, afecteaza femeile de varste cuprinse intre 35 si 50 ani. Aceasta tumora, de cele mai multe ori fara sa dea vreun simptom, este descoperita prin examenul clinic si prin ecografie, dupa ce a fost inregistrat un cancer de stomac.

Instrument utilizat in sectionarea corneei.

Procedeu chirurgical de inlaturare a unei portiuni de cornee distrusa si inlocuirea cu o grefa de cornee preluata de la un donator.

Se spune despre un medicament care dezlipeste si indeparteaza keratina de piele. Keratoliticele sunt indicate in afectiunile in care stratul cornos al epidermului produce un exces de keratina (veruci, psoriazis, unele forme de acnee etc.). Ele sunt folosite mai ales in aplicatii locale (creme, solutii). Uneori, keratoliticele pot provoca alergii sau iritatii, mai ales daca se aplica din greseala pe ochi, pe mucoase sau pe leziuni unde pielea este deschisa (plaga, eczema acuta). Retinoidele sunt teratogene (la originea malformatiilor fatului).

Afectiune cutanata caracterizata printr-o hiperkeratoza (ingrosire a pielii) a palmelor si a suprafetelor plantare. Unele forme ale keratodermiei palmoplantare sunt ereditare. Altele, zise dobandite, sunt consecinte ale unor traumatisme repetate (activitati manuale care genereaza calozitati), ale unei infectii (sifilis, gonococie), ale unei intoxicatii (arsenic), ale unei boli dermatologice (eczema, lichen, psoriazis). Tratamentul este, pentru keratodermiile dobandite, cel al bolii in cauza si, pentru toate formele, aplicarea de keratolitice (medicamente pe baza de uree sau de acid salicilic) si eventual administrarea de retinoide pe cale orala.

Deformare in forma de con a corneei legata de o subtiere a acesteia ca urmare a unei anomalii a colagenului sau. Un keratocon, de cauza necunoscuta, prezinta adesea un caracter ereditar si poate insoti alte anomalii ca trisomia 21 (mongolismul) sau atopia (predispozitia la alergie). Simptome si semne -Keratoconul se manifesta printr-un astigmatism care apare tardiv, creste treptat si devine din ce in ce mai neregulat. In paralel, corneea continua sa se subtieze si pot aparea opacitati in jurul zonei deformate, antrenand o scadere a acuitatii vizuale. In majoritatea timpului evolutia este foarte lenta, intinzandu-se pe mai multi ani. Tratament -Acesta face apel la corectarea astigmatismului cu ochelari apoi, atunci cand acesta devine prea important, cu lentile de contact de un anumit fel. Pentru a preveni perforarea corneei foarte subtiate, este necesar sa se procedeze la o grefa de cornee, care da rezultate deosebit de satisfacatoare in majoritatea cazurilor. Sinonim: keratocon.

Excizia chirurgicala a unei portiuni din cornee.

Preparat dietetic pentru sugari, cuprinzand lapte, faina de grau, extract de malt Keller si apa.

Nivel al potasiului in urina. Kaliuria este cuprinsa in mod normal intre 35 si 80 milimoli in 24 ore.

Boala parazitara a omului si cainelui, provocata de infestarea cu un protozoar flagelat din genul Leishmania. Leishmaniile traiesc si se multiplica in anumite celule ale sangelui si ale maduvei osoase si distrug celulele respective. Leishmanioza viscerala este frecventa in regiunile tropi cale si mediteraneene (intre care si sudul Frantei) si afecteaza mai curand copilul decat adultul. Contaminare -O leishmanioza viscerala se transmite omului si cainelui prin intepatura unor insecte mici, flebotomii. Acestea, dupa ce au intepat un om sau un caine atins de leishmanioza, sunt purtatoare ale parazitului, care se dezvolta si se multiplica in organismul lor. De obicei cainele familiei se afla la originea declansarii unei leishmanioze viscerale. Simptome -Durata de incubatie este foarte variabila, de la cateva saptamani la cateva luni, chiar mai multi ani, dupa starea imunitara a purtatorului. Simptomele apar treptat: slabire, oboseala, paloare,dispnee si mai ales febra neregulata persistenta cu, in aceeasi zi, varfuri de temperatura de 4O-41C si scaderi mai mult sau mai putin rapide. Volumul ficatului si al splinei cresc. Uneori apar ganglioni mari la gat si axilar. Bolnavul mai sufera de diaree si, in stadiul avansat al bolii, se formeaza pete intunecate pe piele. Tratament Medicul prescrie lomidina, antimoniat, antibiogluconat de meglumina si amfotericina B. Actiunea acestor substante consta probabil in impiedicarea multiplicarii leishmaniilor si in permiterea fagocitarii parazitilor de catre celulele sangvine. Acest tratament este eficace, cu exceptia cazurilor de SIDA, si nu se aplica unui caine contagios, care trebuie sacrificat. Aceasta boala este grava si trebuie ingrijita cu atentie, deoarece poate fi mortala. Prevenire -In perioada de timp calda si umeda, este recomandabil sa se utilizeze insecticide pentru a ucide flebotomii si sa se doarma sub o plasa contra tantarilor (musticar) impregnata, de asemenea, cu insecticid (deoarece insectele de dimensiuni mici trec cu usurinta prin ochiurile plasei). Sinonime: febra dumdum, Leishmanioza viscerala,febra neagra.

Fiecare dintre cele patru vene mari ale gatului. Venele jugulare sunt situate de fiecare parte a gatului. Ele conduc sangele de la regiunea cervicala spre inima. Patologiile venelor jugulare sunt rare: trombozele apar in mod exceptional, ca si compresiile externe.

Unitate de masurare a energiei si a lucrului mecanic, egala cu lucrul mecanic efectuat de o forta de un newton cand punctul ei de aplicatie se deplaseaza cu un metru in directia si sensul fortei.

Interventia chirurgicala prin care se indeparteaza o portiune din jejun.

Proprietatea unui corp de a se comporta la fel in toate directiile din punct de vedere optic, datorita faptului ca ii lipseste o organizare sistematica a traiectoriei electronului de legatura.

Compus organic, ester al acidului izotiocianat, ce contine radicalul anionic SCN-.

Sensibilitate patologica in care durerea, frigul sunt percepute ca senzatie de caldura.

Operatie chirurgicala constand in inlocuirea vezicii cu o portiune de ileon (ultima parte a intestinului subtire).

Gradul cel mai avansat de oligofrenie, in care functiile psihice chiar cele mai elementare nu sunt evoluate, ceea ce duce la incapacitatea dezvoltarii limbajului si needucatibilitatea. Idiotie amaurotica – degerescenta cerebromaculara. Idiotie mixedematoasa – tulburare de dezvoltare neuropsihica, datorita hipertiroidismului congenital sau infantil. Idiotie mongoloida – Boala sau sindromul Down.

Colorare in galben a pielii, scleroticii (albul ochiului) si a mucoaselor, din cauza acumularii, in sange, a bilirubinei (pigment derivat din hemoglobina). Icterul corespunde termenului „galbinare” din limbajul curent. Exista doua tipuri de bilirubina: bilirubina zisa libera sau „neconjugata”, produsa in cursul distrugerii globulelor rosii, insolubila in apa si netrecand in urina, se transforma in ficat, prin legare de albumina, in bilirubina zisa „conjugata”, solubila in apa si excretata in urina. Din acest motiv se disting doua mari tipuri de icter, dupa tipul de bilirubina in cauza: primul este legat de o distrugere excesiva de globule rosii (anemie hemolitica) sau de un deficit enzimatic ereditar al celulelor hepatice (sindromul lui Gilbert); al doilea se manifesta in cursul bolilor de ficat si ale cailor biliare (hepatita virala sau toxica, infectie bacteriana, ciroza, febra glabena, tumora maligna, litiaza infectata).

Abreviere pentru Injectarea intracitoplasmatica a spermatozoidului – o tehnica utilizata in reproducerea umana asistata.

Sufix care introduce in termeni referirea la o boala.

Efuziune de sange in camera anterioara a ochiului, intre cornee si iris. Hyphemele sunt consecinta, in principal, a contuziilor oculare, care provoaca o sangerare a irisului. Hyphema se manifesta sub forma unui nivel orizontal de sange, vizibil prin cornee. Tratament – De cele mai multe ori hyphema se resoarbe de la sine. Doar in mod exceptional trebuie intervenit chirurgical pentru evacuarea sangelui.

Hormon secretat, in principal, de catre placenta in timpul primelor luni de sarcina. Sinonime: coriogonadotrofina, hormonul corionic gonadotrofic, gonadotrofina corionica umana.

Metoda de pregatire a nasterii care utilizeaza pipaitul pentru a-i face inainte de nastere sa comunice precoce copilul si viitorii lui parinti. Haptonomia este predata de medici sau de moase in unele maternitati sau in cursul consultatiilor particulare la cabinet. Pregatirea incepe in luna a 4-a sau a 5-a de sarcina, cand mama incepe sa simta copilul miscand. In timpul sedintelor de haptonomie, parintii invata sa comunice cu copilul lor cu ajutorul mainilor, punandu-le pe pantecul matern, si prin vocile lor. Putin cate putin, copilul se arata sensibil la contact si raspunde solicitarilor venind sa se aseze intre mainile parintilor sai. El face astfel o prima cunostinta cu tatal si mama sa, si dobandeste o mai mare siguranta afectiva. In ce-i priveste pe parinti, acestia invata sa-si asculte copilul si reactiile sale. Pentru mama, sedintele de haptonomie sunt o sursa de destindere si de incredere in ea: muschii ei abdominali si perineali se relaxeaza spontan, facilitand astfel nasterea. Haptonomia acorda in plus un rol foarte important viitorului tata.

Deficienta sau incapacitate mintala, fizica sau senzoriala, partiala sau totala, temporara sau definitiva, cauzata de o alterare a structurilor sau functiunilor psihologice, fiziologice sau anatomice, constituind un dezavantaj social. Sinonime: deficienta, incapacitate, infirmitate.

Perceptii anormale (halucinatii) dar constientizate de catre bolnav ca nefiind reale.

Deformatie opusa hallux-valgus-ului, in care halucele se departeaza de celelalte degete. Este iatrogena (provocata de interventii chirurgicale esuate) si greu tolerata, impunand reinterventia.