Dictionar medical

Formare a unui ulcer – ulcerul insusi

Este o pierdere de substanta mai mult sau mai putin profunda dintr-un invelis epitelial. Un ulcer poate fi cutanat sau de mucoasa.

Boala infectioasa cauzata de bacilul lui Bordet-Gengou. Tusea convulsiva a devenit foarte rara in tarile in care vaccinarea este curenta. Ea atinge indeosebi copiii sub 5 ani nevaccinati si este periculoasa indeosebi la sugar. Boala este mai frecventa in tarile in curs de dezvoltare, unde inca este uneori mortala. Tusea convulsiva se transmite de la un individ la altul (tuse, stranut), adesea prin mici epidemii. 

Totalitatea particularitatilor individuale ale psihicului uman, legate de latura dinamica si energetica a activitatii psihice a unei persoane, manifestate prin rapiditatea si intensitatea desfasurarii proceselor psihice si prin gradul de sensibilitate.

Suflu telesistolic – suflu cardiac care se aude doar la sfarsitul sistolei cardiace.

Teaca de mielina care inveleste terminatiile nervoase.

Boala infectioasa contagioasa provocata de o bacterie, Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Se apreciaza ca, actualmente, exista in lume aproximativ 10 milioane de persoane atinse de tuberculoza – trei sferturi dintre acestea in tarile lumii a treia -, din care jumatate ar fi contagioase. Incepand de prin 1995, se constata o stagnare in tarile dezvoltate, daca nu chiar o recrudescenta a bolii, cauzata se pare de extinderea SIDA, dar si de pauperizarea unui segment crescand al populatiei. Contaminare – Omul este in acelasi timp rezervorul si agentul transmisiei bacilului. Doar un pacient la care s-a identificat prezenta bacililor, prin examenul direct al expectoratiilor, este contagios. El inceteaza sa mai fie contagios dupa a treia saptamana de tratament. Contaminarea se face prin intermediul picaturilor de saliva care contin bacilul, propulsate atunci cand bolnavul vorbeste, stranuta sau tuseste. Boala mult mai rara, tuberculoza cu Mycobacterium africanum, care se observa mai ales pe continentul african, se transmite intr-un mod comparabil celui prin care se transmite tuberculoza clasica si da simptome similare. Mecanism – Primul contact cu bacilul declanseaza o afectiune numita primo-infectie tuberculoasa. In 90% dintre cazuri, primo-infectia se vindeca definitiv si spontan. In 5% dintre cazuri, bacilul se raspandeste pe cale sangvina si se afla la originea focarelor infectioase care pot ramane latente timp de mai multi ani apoi, in cazul unei imunodeficiente, trecatoare sau nu, putand sa se reactiveze. Astfel, imunodeficienta cauzata de SIDA explica in parte cresterea recenta a cazurilor de tuberculoza. In alte cazuri, bacilul ramane localizat in plamani si in tesuturile invecinate (ganglioni); boala se poate traduce printr-o atingere pulmonara cu tuse, oboseala, febra si pierdere in greutate. Simptome si semne – Tuberculoza pulmonara obisnuita este consecutiva reactivarii focarului primo-infectiei pulmonare; ca se traduce printr-o alterare a starii generale (febra cu predominanta seara, oboseala, pierdere in greutate), transpiratii nocturne, o tuse mai mult sau mai putin umeda, expectoratii uneori sangvinolente (hemoptizii), o gafaiala la efort. Radiografia toracica pune in evidenta noduli (opacitati) si caverne (regiuni luminoase) in partile posterioara si superioara ale plamanului. Diseminarea sangvina a bacilului se afla la originea formelor poliviscerale ca pleurezia, pericardita tuberculoasa sau tuberculoza miliara. Diagnostic – In cazul ideal, acesta se pune pe baza evidentierii bacilului. Se examineaza expectoratiile (sau secretiile traheobronsice inghitite de bolnav, prelevate prin tubaj gastric facut a jeun, dimineata. In caz de atingere poliviscerala, se analizeaza lichidul peritoneal, al pericardului, urina, lichidul pleural sau cefalorahidian. Examenul direct la microscop nefiind intotdeauna pozitiv, trebuie ca prelevatul sa fie pus in mod sistematic in cultura; in acest ultim caz, rezultatele nu sunt cunoscute decat dupa un interval de 3-4 saptamani. Atunci cand prelevatele obisnuite sunt negative, se pot realiza prelevari prin fibroscopie (cu ajutorul unui fibroscop, tub suplu dotat cu un sistem optic, introdus prin nas); uneori, se mai practica o biopsie (bronsica, osoasa, ganglionara, pleurala etc.) pentru a gasi bacilul sau semnele indirecte ale bolii (granulom, de exemplu). Uneori, toate prelevatele sunt negative, chiar dupa cultivare in medii de cultura, si se pune un diagnostic prezumptiv – nu unul cert – dupa simptome, dupa rezultatele testelor tuberculinice, dupa faptul daca persoana a fost sau nu in contact cu un subiect contagios si dupa aspectul fotografiilor. Medicul prescrie atunci tratamentul in pofida absentei dovezii categorice, riscul legat de efectele nedorite ale medicamentelor fiind mult mai mic decat cel antrenat de faptul de a lasa o tuberculoza sa evolueze. Daca semnele dispar sub tratament, diagnosticul este confirmat aposteriori. Tratament si prognostic – Tratamentul necesita asocierea a trei sau patru antibiotice antituberculoase luate o singura data dimineata pe nemancate, pe o durata care este in functie de fiecare caz, dar care oricum nu este mai scurta de sase luni. Atunci cand tratamentul este urmat in mod corect, se obtine o vindecare in aproape toate cazurile Prevenire – Aceasta consta indeosebi in vaccinarea cu B.C.G., a carei eficacitate este partiala dar care permite reducerea frecventei formelor grave. Alte laturi ale preventiei sunt: tratamentul bolnavilor, izolarea lor timp de cel putin 3 saptamani atunci cand sunt contagiosi si depistarea subiectilor contaminati cu bacili din anturajul bolnavului. Sinonim: tuberculoza.

O deformatie a piciorului, caracterizata prin proeminenta laterala a capului metatarsianului V secundara deplasarii degetului V spre celelalte degete. Este considerat “imaginea un oglinda a montului”. Se poate asocia cu prezenta montului si atunci apare aspectul de “picior triunghiular”.

Un aminoacid care are rol in principal in sinteza neurotransmitatorilor. Laptele uman este bogat in taurina, in comparatie cu laptele de vaca.

Inaltime a corpului omenesc. Sinonime: statura, silueta.

Tratament terapeutic care consta in bai de mare asociate cu aer marin, folosit in boli ca reumatismul cronic, sinuzita.

Tulburare de limbaj caracterizata printr-un vorbit rapid, precipitat, cu debit mare de cuvinte.

Formatiune anatomica de forma tubulara. Sinonim: tuba.

Metoda de explorare vizuala, cu ajutorul salpingoscopului, a orificiului faringian al trompei lui Eustachio.

Ablatie chirurgicala a unei trompe uterine sau a ambelor. O salpingectomie este indicata in tratamentul unei infectii a trompelor (hidrosalpinx, ori acumularea de ser in trompa; piosalpinx, ori acumularea de puroi in trompa) sau pentru a trata o sarcina extrauterina tubara. Ea poate fi practicata prin laparotomie (deschidere chirurgicala a abdomenului) sau prin celiochirurgie (introducere de instrumente printr-o mica incizie abdominala). Anestezia este intotdeauna generala si spitalizarea variaza ca durata intre 4 si 7 zile, in primul caz, si intre 24 si 72 ore in al doilea caz. O salpingectomie a unei trompe nu afecteaza in nici un fel fertilitatea femeii daca cealalta trompa este functionala; in schimb, o salpingectomie a ambelor trompe antreneaza o sterilitate definitiva.

Referitor la saliva. Sunt glande sub limba, care secreta saliva.

Miscari bruste ale fetei si ale membrelor inferioare, proprii coreei lui Sydenham.

Forma de homosexualitate feminina prin cunilinctie.

Obtinere a unei placeri sexuale prin intermediul suferintei (fizice sau morale). Nu se vorbeste de sadomasochism decat atunci cand o relatie conduce in mod sistematic la situatia in care unul dintre parteneri isi exprima dorinta prin supunere (masochism), iar celalalt si-o satisface prin dominare (sadism). Desi este vorba de o forma regresiva de schimb amoros, sexologii nu vad decat un interes relativ in demersul de a vindeca, in numele „normalitatii” aceasta manifestare, care constituie o stare de fapt in care cuplul respectiv isi gaseste echilibrul. Nu la fel stau lucrurile si in cazul sadismului psihopatic (agresiune, viol etc.), care dezvaluie o dereglare grava a personalitatii. Sinonim: masochism.

Placere patologica de a chinui. Sinonim: cruzime.

Trompa uterina dilatata si obstruata de diverse continuturi (lichid – hirosalpinx, puroi – piosalpinx, sange – hematosalpinx).

Os constituit prin sudura celor cinci vertebre sacrale, care uneste rahisul cu bazinul. Structura – Sacrumul (sau osul sacru) se articuleaza lateral cu oasele iliace (articulatia sacroiliaca) si, la fata lui superioara, cu ultima vertebra lombara a rahisului (articulatia lombosacrala). Extremitatea lui inferioara se articuleaza cu coccisul (articulatia sacrococcigiana). Patologie – O anomalie de pozitie sau de forma a sacrumului, la femeie, poate avea o incidenta importanta asupra desfasurarii nasterii, mai ales daca este vorba de o prezentatie a fatului cu sezutul. – Fracturile sacrumului sunt rare, ele nu antreneaza practic niciodata deplasarea osoasa, dar se complica adesea cu leziuni ale plexului sacral (plex nervos format din unirea trunchiului lombosacral cu ramura anterioara a primilor 3 nervi sacrali). – Lombalizarea este o anomalie congenitala a primei vertebre sacrale care, in loc sa fie sudata – cum este normal de celelalte vertebre care formeaza sacrumul, se afla separata si constituie o vertebra libera suplimentara. – Tumorile sacrococcigiene sunt congenitale dar pot sa nu fie puse in evidenta decat la varsta adulta. La nou-nascut si la sugar, ele se numesc teratoame si sunt benigne sau maligne, formate din tesut epidermoid, osos, mucos sau nervos; la adult, este vorba de tumori uneori maligne care poarta numele de cordom (cordoblastom).

Inflamatia articulatiei sacroiliace.

Termen folosit in nomenclatura anatomica pentru a desemna formatiuni cavitare sacciforme.

Formarea unei sparturi in retina (membrana nervoasa sensibila la lumina care tapeteaza fundul ochiului), de cele mai multe ori la periferia ei. O ruptura retiniana apare in zonele de fragilitate ale retinei si se observa mai frecvent la subiectii afectati de o miopie puternica a caror retina este uneori mai firava. Subiectul atins de ruptura retiniana observa uneori fulgere albastrui, fixe, mai ales noaptea. Complicatia principala a unei rupturi retiniene este dezlipirea de retina. Tratament – Tratamentul obisnuit este fotocoagularea cu laser de argon, practicata in cursul unei consultatii; ea consta in efectuarea unor mici arsuri in jurul rupturii cu scopul de a o fixa, fara a duce totusi la disparitia ei. Reactia inflamatorie care urmeaza face ca retina sa adere la epiteliul pigmentar subiacent, impiedicand dezlipirea sa. Cicatricea nu este consolidata decat dupa un rastimp de trei saptamani pana la o luna cand ruptura este deja ridicata de lichidul vitros, se recurge uneori la o crioaplicatie (aplicare a frigului prin sclerotica) sub anestezie locala sau generala. Acest tratament necesita o spitalizare de 24 pana la 48 ore. Pacientul trebuie sa se limiteze la o activitate linistita atata vreme cat cicatrizarea nu este definitiva. Sunt posibile recidive in anii urmatori.

Ruperea membranei amniotice cu mai mult de 24 de ore inainte de momentul nasterii (la gravida la termen).

Ruptura unui muschi provocata de un efort prea intens. O ruptura musculara survine de cele mai multe ori la un sportiv insuficient antrenat. Ea se manifesta printr-o durere acuta, care poate provoca o sincopa. La cateva zile dupa traumatism, apare un hematom la suprafata muschiului. Tratamentul – Acesta implica repausul complet al subiectului timp de doua zile, tinerea membrului in pozitie ridicata urmata cu aplicarea, doua ore pe zi, a unei pungi cu gheata si luarea de antiinflamatoare nesteroidiene si de miorelaxante. Dupa doua zile, daca hematomul este voluminos, poate fi punctionat sub ecografie apoi bandajat. Reluarea activitatii sportive nu este posibila inainte de o luna dupa accident.

Semn clasic al inflamatiei care semnifica modificarea culorii (inrosirea) zonei inflamate.

Slabirea functiilor organice si psihice, provocata de varsta avansata. Sinonime: ramolire, decrepitudine, senilitate.