Helicobacter pylori
Bacterie responsabila de gastrite si ulcere. Helicobacter pylori este gasita la unii bolnavi atinsi de gastrita cronica sau de ulcer al duodenului. Antibioticele permit o vindecare completa, fara recidive.
Aici puteți găsi dictionarul medical, termeni de specialitate explicati de dictionarul medical, explicarea bolilor, traducerea unor cuvinte specifice domeniului medical utilizate de medici
Dicționar medical cu termeni medicali explicați pentru o mai bună înțelegere a stării de sănătate, a celor mai frecvente boli și afecțiuni
Bacterie responsabila de gastrite si ulcere. Helicobacter pylori este gasita la unii bolnavi atinsi de gastrita cronica sau de ulcer al duodenului. Antibioticele permit o vindecare completa, fara recidive.
Fractiune a colesterolului sangvin transportata de catre lipoproteine. Cantitatea de HDL colesterol nu trebuie sa fie mai mica de 1 milimol, adica 0,4 grame, la litru; cu cat nivelul lui este mai ridicat, cu atat riscul de boala coronariana (angor, infarct) este mai scazut.
Boala tiroidiana benigna cu evolutie cronicia, antrenand adesea o hipotiroidie. Se manifesta prin gusa tare, de volum moderat si prin semne de hipotiroidie. In absenta tratamentului evolueaza prin pusee spre o tiroidita profunda.
Harmalina este un alcaloid fluorescent psihoactiv care provine din grupul de alcaloizi harmala si beta-carbolina. Harmalina este un stimulent al sistemului nervos central si un „inhibitor reversibil al MAO-A (RIMA)” – monoamina oxidaza. Deoarece harmalina este un inhibitor reversibil al MAO-A, acesta ar putea creste efectele adverse ale anumitor medicamente. Supradozele de harmalina conduce la ataxie temporara si are proprietati halucinogene, dar care se difera semnificativ de halucinogenele „clasice”. Momentan nu se stie daca harmalina determina dependenta psihica si fizica.
Virus A.R.N. din familia Bunyaviridae, responsabil de febra de Coreea, febra hemoragica cu insuficienta renala. Sinonim: hantavirus.
Caracterizat printr-o disfunctie sau printr-o reducere a activitatii fizice a unui individ (absenta mobilitatii, miscari parazite), handicapurile motorii afecteaza membrele, trunchiul sau capul. Ele constituie rangul al doilea in estimarile consacrate privind handicapurile severe la tineri. Cauze – La copil, handicapurile motorii provin dintr-o malformatie congenitala si sunt consecinta unei leziuni cerebrale sau unei atingeri a maduvei spinarii survenita inainte, in timpul sau dupa nastere. Este vorba fie de absenta unei parti sau a totalitatii unui membru (agenezie), fie de pierderea totala sau partiala a motricitatii prin afectarea muschilor (miopatie) sau a nervilor care comanda muschii, fie de miscari anormale, fie de atingeri articulare. – Handicapurile motorii dobandite mai tarziu afecteaza copiii si adultii si sunt consecutive unor accidente sau boli. In ariie industrializate, accidentele de masina si de motocicleta (frecvente la tineri) sunt responsabile de amputatii, de paralizii, de incapacitati de control, de handicapuri grave in urma unor fracturi multiple asociate sau nu unor leziuni viscerale. Creierul sau maduva spinarii pot fi atinse, iar o leziune pe traiectul nervului sciatic intre maduva spinarii si muschi poate provoca o sciatica paralizanta. Atingerile articulare (poliartrite, artroza) sunt, de asemenea, responsabile de deficientele motorii. Tratament – Acesta consta in reconstituirea integritatii fizice a subiectului printr-o interventie chirurgicala, in efectuarea unei reeducari motorii pentru a reduce importanta miscarilor anormale sau in compensarea absentei unui membru printr-o proteza, care il inlocuieste in totalitate, sau unei orteze, care se adapteaza pe membrul mutilat. Dezvoltarea ajutoarelor tehnice, multumita domoticii si creatiei de roboti, permite un control al mediului de la domiciliu.
Procedeu de cura chirurgicala a cancerului mamar prin amputatia mamelei la care se asociaza evidare ganglionara regionala si rezectia muschilor pectorali.
Inel colorat in jurul luminii vazut de persoanele cu glaucom acut congestiv si uneori, de pacientii cu cataracta.
Deformare a oaselor piciorului prin deplasarea degetului mare spre celelalte, avand drept consecinte deformarea celorlate degete si proeminenta capului metatarsianului I (al degetului mare de la picior).
Proces de resorbtie osoasa.
Aspectul general al individului considerat ca expresie exterioara a starii de sanatate sau de boala.
Virus A.R.N. din familia Bunyaviridae, responsabil de febra de Coreea, febra hemoragica cu insuficienta renala. Sinonim: hantavirus.
Reflexul lui Haab este un reflex pupilar care consta din contractia sau dilatarea pupilei fara modificarea pozitiei ochilor (acomodare ori convergenta) cand atentia este indreptata spre un obiect luminos situat la periferia campului vizual. Poate indica o leziune corticala.
Boala provocata de depunerea sarurilor acidului uric in regiunea articulatiilor si manifestata prin reactia inflamatorie a articulatiilor, insotita de dureri violente. Aceste depuneri se fac sub forma unor cristale. Initial articulatiile se umfla, se inrosesc si devin foarte dureroase. Apoi boala cuprinde toate articulatiile, iar sub piele apar depozite de urati de sodiu si de calciu, care se pot ulcera. Cauzele principale favorizante ale bolii sunt obezitatea, consumul exagerat de alcool si cafea si bolile renale.
Unul dintre cele cinci simturi, dand informatii cu privire la savoarea si compozitia aiimentelor. Senzatiile gustative isi au originea in mugurii gustativi, receptorii senzoriali raspanditi in mucoasa limbii, in cea a valului palatin si in peretii laterali si posteriori ai gatlejului. Exista patru feluri de muguri ai gustului, sensibili la patru tipuri fundamentale de savoare – dulce, sarat, acid, amar – din a caror amestecare rezulta orice savoare. Gustul rezulta, de fapt, din conjunctia stimulatiilor senzoriale provenind de la sistemul gustativ si olfactiv: la expiratie. O parte a particulelor ingerate sunt expulzate pe cale nazala si stimuleaza receptorii olfactivi prin componentele lor odorante. Patologie – Ageuzia (pierderea gustului) poate fi consecutiva unei pierderi a mirosului, unei boli bucale (infectie, cancer) sau hormonale (hipotiroidie, diabet). Ea influienteaza comportamentul alimentar, uneori si psihicul, pana la provocarea unei depresiuni.
Cancer care poate afecta buzele, limba, planseul bucal, peretele intern al gingiilor si, mai rar, palatul, sub forma unui carcinom. Cancerul de gura este destul de frecvent: el reprezinta aproximativ 8% dintre cancere. Barbatii sunt mult mai des afectati decat femeile, mai ales dupa 50 de ani. Factorii favorizanti sunt tutunul (65% dintre bolnavi sunt fumatori), alcoolul, o proasta igiena bucala si aparate dentare prost adaptate care provoaca frecari cu mucoasa. Orice anomalie, leziune sau inmugurire care nu dispar in aproximativ zece zile, necesita o consultatie medicala. La debutul ei, o boala este foarte putin marcata: senzatii de arsura fugace, mici sangerari. Tumora se dezvolta sub forma unei ulceratii a mucoasei sau a unei inmuguriri insotita de sangerari. Atunci cand se afla pe limba, ea poate face deglutitia si fonatia dificile. In sfarsit, intr-un stadiu mai avansat al cancerului, durerea devine importanta. Diagnostic si tratament – Diagnosticarea unui cancer de gura nu se face prin biopsie. Cu cat diagnosticul este mai precoce, cu atat sunt mai mari sansele de vindecare. Sunt posibile trei terapii, dupa evolutia si dimensiunea tumorii canceroase: chirurgia, cobaltoterapia (radioterapia de inalta energie) sau chimioterapia, utilizate singure sau in asociere. Chirurgia este adesea mutilanta, antrenand o jena functionala si un prejudiciu estetic. O interventie chirurgicala ulterioara poate ameliora intrucatva inconvenientele estetice. Sinonim: cancer bucal.
Baile de gura sunt recomandate in timpul sau dupa tratamentul bolilor gingiei (gingivita si parodontita). O baie de gura cu apa sarata calduta poate ajuta la calmarea inflamatiilor foarte dureroase cauzate de o incluzie a unui dinte de minte sau unei alveolite dentare, sau la drenarea lichidului purulent al unui abces dentar. Baile de gura cu substante continand fluor sunt utile in scop preventiv la copil, pentru a evita cariile, intarind smaltul dintilor si actionand direct impotriva placii. Ele sunt, de asemenea, recomandate in tratamentul curativ, de exemplu dupa o radioterapie a unui cancer al gurii sau cand coletul dentar este sensibil. Solutiile antiseptice si aromatizante vandute in comert servesc la clatirea gurii si la eliminarea resturilor alimentare. Ele trebuie sa fie utilizate o perioada scurta (4 pana la 7 zile) in cadrul unei infectii gingivale sau dentare. In fapt, utilizarea lor prelungita poate avea drept consecinte o iritatie a tesuturilor si afectiuni secundare. De altfel, capacitatea lor aromatizanta ofera o senzatie placuta trecatoare, dar nu rezolva cauza unei halene urat mirositoare, care provine, in general, din cauza unei inflamatii a parodontiului (ansamblu de tesuturi de sustinere a dintelui), a unui focar infectios nazal sau a unor tulburari digestive.
Studiul afcetiunilor stomacului.
Specialitate medicala consacrata studiului aparatului digestiv si al bolilor legate de acesta. Sinonim: hepatogastroenterologie.
Relativ la stomac si la duoden.
Afectiune inflamatorie a mucoasei stomacului. Gastritele pot fi acute sau cronice. Gastritele acute – Aceste inflamatii acute ale mucoasei stomacului au cauze foarte diferite: medicamentele (indeosebi antiinflamatoarele), alergia, stresul, agentii infectiosi. Simptomele bolii, inconstante, sunt in principal durerile gastrice (arsuri de stomac), declansate sau exacerbate de luarea unei mese. Principalul risc al acestei boli este hemoragia digestiva, a carei importanta este imprevizibila. Tratamentul face apel la un regim alimentar putin iritant (fara condimente, fara alcool, fara prajeli) si la pansamente gastrice si medicamente antisecretorii (care reduc aciditatea gastrica). Gastritele acute se vindeca in cateva zile. Gastritele cronice – Aceste inflamatii cronice ale mucoasei stomacului sunt cauzate de unii agenti iritanti, in particular tutunul si alcoolul, consumul de medicamente antiinflamatorii sau chiar de unele fenomene de autoimunitate (fabricarea de catre organism a unor anticorpi indreptati impotriva propriilor organe), ca in boala lui Biermer. O gastrita cronica poate sa se manifeste prin dureri gastrice. Cel mai des totusi, nu exista dureri gastrice, ci uneori doar o pierdere a poftei de mancare sau o mica hemoragie persistenta. Tratamentul consta, in principal, in atenuarea simptomelor, atunci cand ele exista (pansamente gastrice, regim fara alcool). In cazurile in care exista suspiciunea unei evolutii tumorale, este necesara o supraveghere gastroscopica.
Celula reproducatoare. Gametii (spermatozoizii la barbat, ovulele la femeie) sunt produsi in glandele sexuale sau gonade (testiculele la barbat, ovarele la femeie), in cursul meiozei (diviziune celulara de un fel deosebit). Sinonim: celula sexuala.
Segment al membrului inferior cuprins intre genunchi si glezna. Scheletul gambei este format din tibie si peroneu. In partea de sus, gamba este legata de coapsa prin intermediul genunchiului; in partea de jos, ea este legata de picior prin intermediul gleznei. Patologie – Fracturile reprezinta, in principal, traumatismele importante ale gambei. Ele se pot intampla in oricare portiune a acesteia. Cauzele sunt, in general, accidentele sau caderile, indeosebi de origine sportiva. Tratamentul depinde de tipul si de localizarea fracturii: punerea unei placi cu suruburi sau introducerea unui cui in canalul medular al osului fracturat pot fi necesare pentru a favoriza consolidarea lui. Imobilizarea dureaza, in general, intre 45 si 90 de zile. Gamba este, in plus, sediul cel mai frecvent al flebitelor (obliterarea unei vene profunde de catre un cheag). Acestea pot surveni dupa o imobilizare prelungita (in gips, in particular) sau dupa un traumatism.
Enzima prezenta in mai multe organe si, in mod deosebit, in ficat, facilitand transferul transcelular al acizilor aminati. Concentratia in plasma a gamaglutamil-transpeptidazei, numita si GGT sau gama-GT, creste in cursul a numeroase boli hepatice si, indeosebi, in cursul colestazei sau complicatiilor hepatice ale alcoolismului. Sinonime: gamaglutamil-transferaza sau Gama-GT.
Relativ la prepararea medicamentelor. O forma galenica (sau farmaceutica, ori medicamentoasa) este un preparat pe care farmacistul il realizeaza fie intr-un laborator farmaceutic industrial, fie in oficina sa.
Procesul de formare a laptelui. Sinonim: lactogeneza.
Modificare a ciclului biologic de 24 de ore consecutive, provocata prin schimbarea fusului orar prin calatoria cu avionul. Principalele simptome ale decalajului orar sunt tulburarile de somn, mai importante atunci cand zborul se face spre est (care scurteaza ziua), decat cele provocate de zborul spre vest; tulburarile digestive: tulburari de tranzit, ale digestiei etc.; dereglari psihice si fizice provocate de perturbarea secretiei de cortizol (hormonul secretat de glandele suprarenale), de obicei de doua pana la trei ori mai mare dimineata decat la sfarsitul dupa amiezii. Adaptarea organismului la un nou fus orar necesita adesea mai multe zile. Copiii foarte mici sunt mai sensibili la decalajul orar si au nevoie de un timp de adaptare mai lung.
Ramura a stiintelor medicale care studiaza proprietatile chimice ale medicamentelor si clasificarea lor.
Totalitate a fenomenelor si reactiilor care se produc dupa introducerea unui medicament in organism.
Malformatie caracterizata printr-o fanta a buzei superioare si/sau a palatului. Fanta lobiopalatina este cea mai frecventa la baieti, in cimp ce sectionarea palatului se intalneste cel mai des la fete. Cauze si simptome – Fanta labiopalatina se prezinta ca o intrerupere a buzei rosii si a buzei albe cu, uneori, largirea importanta a narinei. Atunci cand copilul deschide gura, se vede in palat o fanta care merge pana la omusor. Panta labiopalatina antreneaza nu numai un aspect inestetic ci, uneori, si tulburari functionale: dificultati la hranire, la vorbit sau chiar ale auzului, consecutive unei eventuale obstructii a orificiului trompei lui Eustachio din ureche. Diagnostic si tratament – Ecografia prenatala pune in evidenta astfel de anomalii, ceea ce permite pregatirea psihologica a familiei. La nou-nascut, malformatia este imediat vizibila. Tratamentul este chirurgical si intervine cat mai repede dupa nastere. Buza, nasul si valul palatin (palatul moale) sunt reparate inaintea varstei de 6 luni. Bolta palatina (palatul tare) este, in general, operata ceva mai tarziu. Atunci cand risca sa se manifeste tulburari ale vorbirii, se intervine chiar pe faringe. In sfarsit, un specialist in otorinolaringologie va verifica libertatea de trecere a aerului in trompa lui Eustachio. In momentul adolescentei sunt uneori necesare mici retusuri. Sinonim: buza de iepure.