Sete excesivă, slăbire bruscă și senzație de leșin, semnele acestei răspândite boli

Diabetul este o boală de mai multe tipuri. Care sunt acestea:

Clasic, în literatura de specialitate medicală sunt definite trei tipuri de diabet:

Diabet de tip 1 – o boală autoimună, care apare atunci când sistemul imunitar, al cărui rol este de apărare antiinfecțioasă, se întoarce, practic, împotriva unei părți a organismului.

În cazul diabetului, sistemul imunitar atacă celulele din pancreas care produc insulina și le distrug. Diabeticul de tip 1 trebuie să își administreze zilnic insulină pentru a putea supraviețui.

Acest tip reprezintă circa 5-10 % din totalul cazurilor de diabet și se dezvoltă, preponderent, la copii și la adulți tineri. Simptomele includ creșterea senzației de sete și a micțiunilor, senzație permanentă de foame, pierdere în greutate, tulburarea vederii și oboseală extremă. Fără administrare de insulină, pacientul ajunge la comă diabetică (ceto-acidoză diabetică).

Diabet de tip 2 – este cea mai frecventă formă a bolii, o au circa 90-95% din totalul persoanelor cu diabet. Este o formă asociată cu vârsta mai înaintată, cu obezitatea, lipsa de activitate fizică și etnie, antecedente familiale de diabet sau, la femei, cu antecedente de diabet gestațional.

Potrivit statisticilor, 80% din persoanele cu tip 2 sunt supraponderale. În ultimii ani, însă, acest tip de diabet e din ce în ce mai des diagnosticat la copii și la adolescenți. La diabetul de tip 2, la început, pancreasul produce suficientă insulină, dar din cauze necunoscute, organismul nu o poate folosi eficient, situație denumită rezistentă la insulină.

Diabet gestațional (sau de sarcină) – apare la femei, în timpul sarcinii. La fel ca diabetul de tip 2, acest tip este mai frecvent la americanii africani, indieni, hispanici și la femeile cu antecedente familiale de diabet.

Potrivit statisticilor, 1 din 7 femei însărcinate dezvoltă diabet gestaţional în timp ce jumătate din femeile diagnosticate vor dezvolta diabet de tipul 2 în următorii 5-10 ani după naştere. „Diagnosticarea acestei boli dar şi urmarea unui tratament adecvat şi a unui stil de viaţă şi o alimentaţie sănătoasă sunt deosebit de importante, deoarece diabetul gestaţional poate duce la apariţia unor probleme de sănătate ce pot afecta atât mamele, cât şi copilul, înainte şi după naştere. Tratamentul potrivit ajută femeile însărcinate să dea naştere unui copil sănătos, de aceea este important că femeile să poată găsi informaţiile necesare pentru a trece cu bine peste problemele generate de această boală”, spunea, anul trecut, Andrei Foișor, directorul Roche Diabetes Care România.

Noi tipuri de diabet

Descoperiri de ultimă oră arată că, de fapt, sunt mult mai multe tipuri.

Aici includem, pe de-o parte, diabetul medicamentos sau chimic. S-a descoperit că numeroase medicamente prescrise în afecțiuni cronice, dar și substanțe chimice, distrug celulele din pancreas care secretă insulina și pot provoca un diabet de tip II.

Apare însă doar la persoanele care erau din start predispuse să facă diabet, practic grăbind apariția bolii. Dintre acestea enumerăm: unele terapii oncologice, glucocorticoizii, hormonii tiroidieni, diaxozidul, diureticele diazidice, agonistii beta-adrenergici, fenitoina, interferonul alfa, pentamidina, acidul nicotinic și vitamina PP etc. În materie de otrăvuri, literatura de specialitate notează un compus chimic contra șobolanilor, vacor.

Cinci tipuri, în funcție de răspunsul organismului

Pe de altă parte, însă, un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Lund din Suedia și de la Institutul de Medicină Moleculară din Finlanda, publicat anul acesta în revista de specialitate The Lancet Diabetes and Endocrinology, arată că, de fapt, ar exista 5 tipuri distincte de diabet, fiecare având riscuri specifice de complicații și necesitând astfel un tratament personalizat.

Cercetătorii au analizat date preluate de la 14.775 pacienţi din Suedia recent diagnosticaţi cu această boală. Practic ei au identificat cinci tipuri/grupuri diferite din această afecțiune: tip 1, tip 2, tip 3, tip 4 și tip 5.

Potrivit cercetării, bolnavii care au de diabet tip 3 sunt cei mai rezistenți la insulină și au un risc mai mare să dezvolte nefropatie diabetică, față de pacienții incluși în grupurile 4 și 5. De asemenea, cei cu diabet tip 2 sunt mai predispuși să facă retinopatie diabetică, o complicație care duce la pierderea vederii.

Potrivit celor două echipe de cercetători, noua clasificare a tipurilor de diabet arată așa:

– Tip 1: boală autoimună care apare la tineri aparent sănătoși al cărui organism nu mai produce insulină (ceea ce este aproape identic cu vechea definiție)

– Tip 2: boala nu este provocată de sistemul imunitar (adică nu e autoimună), dar apare, la fel ca diabetul de tip 1, pentru că organismul nu produce suficientă insulină.

– Tip 3: include bolnavii cu mare rezistență la insulină, de obicei supraponderali – organismul lor produce insulină, dar nu o poate folosi.

– Tip 4: apare la persoanele obeze, care au un metabolism mai apropiat de cel normal, comparativ cu pacienții din categoria 3.

– Tipul 5: formă mai puțin agresivă a bolii, care apare la persoanele mai în vârstă.

La această nouă clasificare, cercetătorii au descoperit că există și noi tipuri distincte de floră intestinală, ceea ce face ca pacienții să reacționeze diferit la același tratament. De aici decurge necesitatea tratamentului personalizat, unele tipuri de diabet având nevoie de tratament mai agresiv (1,2 și 3), pe când celelalte trebuie tratate cu medicamente mai ușoare (4 și 5).

Diabetul nu este o boală contagioasă, nu se poate transmite de la o persoană la alta prin contact fizic

Cum se pune diagnosticul

Din start, medicul specialist în diabet și boli de nutriție este cel care pune diagnosticul, în urma efectuării unor teste. În principal este vorba de testul de determinare a glucozei din sânge (plasmă) a jeun. Cel mai sigur este atunci când acesta este realizat dimineața, pe nemâncate. Valoarea nivelului glucozei în sânge (în plasmă) este glicemia. Pe lângă acesta, medicul poate indica alte trei teste, dintre care două legate de nivelul glicemiei în diferite momente ale zilei, iar al treilea legat de toleranța la glucoză, care pot asigura un diagnostic corect de diabet.

Simptomele de bază ale diabetului sunt poliuria (eliminarea unei cantități crescute de urină), polidipsia (consumul ridicat de apă), polifagia (consumul ridicat de alimente), scăderea inexplicabilă în greutate, transpirații, senzația de leșin și o stare generală alterată.

Netratat, diabetul zaharat este recunoscut pentru efectele sale asupra arterelor mari și mici de la nivelul inimii și al sistemului circulator. Aproximativ 40% dintre cardiaci sunt diabetici, iar evoluția lor vasculară este dintre cele mai grave. Pacienții cu risc major sunt diabeticii nediagnosticați, cu valori ridicate ale glicemiei, peste limita maximă admisă, descoperite la evaluări biologice de ocazie.