Sari la conținut

Diabeticii pot face stop cardiac brusc de la aceste medicamente uzuale

Sursa foto: Freepik

Un nou studiu alarmant arată că anumite medicamente uzuale, inclusiv antibiotice și antipsihotice, pot crește semnificativ riscul de stop cardiac brusc în rândul pacienților cu diabet de tip 2, chiar și în lipsa unor antecedente cardiovasculare.

Cercetătorii au descoperit că pacienții cu diabet de tip 2 au un risc de aproape trei ori mai mare de a suferi un stop cardiac brusc dacă utilizează medicamente antipsihotice și un risc aproape dublu în cazul administrării unor antibiotice care prelungesc intervalul QTc. Printre acestea se numără:

  • Macrolidele: azitromicina, eritromicina;
  • Fluoroquinolonele: ciprofloxacina, levofloxacina;
  • Medicamente prokinetice: domperidona.

Peter Harms, MSc, medic epidemiolog la Amsterdam University Medical Centers, Olanda, a prezentat acest studiu la Ședința Anuală 2023 a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD). El a subliniat că medicamentele prescrise frecvent, precum antipsihoticele (administrate la 3% dintre pacienții cu diabet de tip 2) și antibioticele (luate de 5-10% dintre pacienți), conferă un risc crescut de stop cardiac brusc.

De ce sunt aceste medicamente periculoase pentru diabetici?

Stopul cardiac brusc este responsabil pentru 50% din decesele cardiace și reprezintă 20% din mortalitatea totală în țările cu venituri mari. Acest eveniment fatal este dificil de prevăzut, mai ales în cazul pacienților care nu prezintă antecedente cardiace evidente.

„Aproximativ jumătate dintre persoanele care experimentează un stop cardiac brusc nu au fost niciodată la un cardiolog, însă mulți dintre ei au diabet de tip 2”, a declarat Harms într-un interviu acordat Medscape Medical News.

Factorii de risc identificați de cercetători includ:

  • Hipoglicemia;
  • Hipertensiunea severă;
  • Dislipidemia;
  • Utilizarea medicamentelor care prelungesc intervalul QTc.

În cazul diabeticilor cu antecedente cardiovasculare, albuminuria și insuficiența cardiacă sunt, de asemenea, factori majori de risc.

Ce pot face medicii și pacienții pentru a reduce riscul?

Dr. Vladimira Fejfarova, de la Institutul pentru Medicină Clinică și Experimentală, Praga, a avertizat asupra utilizării anumitor antibiotice la diabetici: „Trebuie să fim foarte atenți atunci când prescriem antibiotice precum macrolidele sau antimicoticele, deoarece acestea influențează intervalul QTc și pot contribui la stop cardiac brusc.”

În acest context, Peter Harms recomandă medicilor de familie să fie mai conștienți de aceste riscuri și, atunci când este posibil, să opteze pentru alternative mai sigure.

„Dacă pacientul are diabet de tip 2, poate fi mai bine să se evite aceste medicamente sau să se aleagă variante mai sigure.”, a subliniat epidemiologul olandez.

Diabetul de tip 2 și riscul dublu de stop cardiac brusc

Cercetătorii au analizat date provenite din registrul AmsteRdam REsuscitation STudies (ARREST), care a monitorizat cazuri de resuscitare în afara spitalului în Olanda între 2010 și 2019. Studiul a inclus 3919 pacienți cu diabet de tip 2, dintre care 689 au suferit un stop cardiac brusc.

Analiza a arătat că utilizarea insulinei a fost puternic asociată cu riscul de stop cardiac brusc, având un raport de risc relativ (HR) de 2.38. De asemenea, utilizarea medicamentelor prokinetice (HR 1.66) și antecedentele de aritmie (HR 1.68) au fost identificate ca factori semnificativi de risc.

O atenție sporită asupra medicației diabeticilor

Acest studiu subliniază importanța evaluării atente a medicamentelor prescrise diabeticilor, mai ales în ceea ce privește antibioticele și antipsihoticele care afectează intervalul QTc. Riscurile asociate pot fi fatale, iar medicii trebuie să fie conștienți de impactul acestora asupra sănătății cardiace a pacienților.

Pe viitor, o monitorizare mai atentă și prescrierea responsabilă a acestor medicamente ar putea contribui la reducerea numărului de decese cauzate de stop cardiac brusc în rândul persoanelor cu diabet de tip 2.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel