Dezechilibrul bacteriilor intestinale și boala Parkinson

Dezechilibrul bacteriilor intestinale și boala Parkinson! Microbiomul influenţează numeroase afecțiuni medicale, și se pare că este implicat inclusiv în dezvoltarea bolii Parkinson. Cercetătorii finlandezi a descoperit cantități anormale ale unei bacterii la pacienții cu această boală.

Alzheimer, depresia și obezitatea sunt boli care ar putea fi prevenite, dacă nu vindecate, printr-un echilibru adecvat al bacteriilor, ciupercilor și virușilor care trăiesc în mod natural în intestinul nostru, cunoscut sub numele de „microbiomul intestinal”.

Oamenii de știință finlandezi susțin că au descoperit cum anumite tulpini de bacterii intestinale sunt, de asemenea, cauza probabilă a bolii Parkinson.

Boala Parkinson, o boală neurodegenerativă comună legată de vârstă, provoacă mișcări involuntare sau incontrolabile și afectează aproximativ opt milioane de persoane din întreaga lume. Cu toate acestea, în ciuda a peste 200 de ani de cercetare, cauzele sale nu sunt încă pe deplin cunoscute. Cu toate acestea, datorită cercetării microbiomului, enigma pare să fi fost în sfârșit clarificată.

Cum acționează bacteriile

„Boala Parkinson este cauzată în principal de factori de mediu, adică de expunerea la tulpini bacteriene desulfovibrio (Dsv), și doar o mică parte, aproximativ 10%, este cauzată de gene individuale”, a declarat Per Saris, cercetător la Universitatea din Helsinki și autor principal al studiului, într-un comunicat.

Cercetările anterioare efectuate de echipa sa determinaseră deja că bacteria era mai răspândită și mai abundentă la pacienții cu boala Parkison, în special la cei cu simptome mai severe, decât la persoanele sănătoase. Cu toate acestea, rolul acestor bacterii în dezvoltarea bolii nu a fost studiat.

Cea mai recentă lucrare a echipei, publicată în revista științifică Frontier, care a comparat mostre fecale de la 10 pacienți cu Parkinson și de la soții sănătoși ai acestora, a confirmat ipoteza. Echipa lui Saris a descoperit că bacteria Dsv crește agregarea unei proteine neuronale numită alfa-sinucleină, care se găsește în principal în neuronii din creier și care este un semn distinctiv al bolii.
Anul trecut, o femeie scoțiană în vârstă de 72 de ani, Joy Milne, a oferit din greșeală un progres semnificativ în diagnosticarea bolii Parkinson. Femeia observase că mirosul soțului ei se schimbase cu 12 ani înainte de diagnosticul de Parkinson, observând că acesta dezvoltase un miros greu, diferit de mirosul său obișnuit.

Descoperire grație mirosului pacienților cu Parkinson

O echipă de cercetare de la Universitatea din Manchester a exploatat apoi informația și a descoperit că boala Parkinson are într-adevăr un miros distinctiv. Cu ajutorul lui Milne, aceștia au dezvoltat un test care poate determina în doar trei minute dacă o persoană are această boală.

Saris spune că descoperirea lui Milne este în concordanță cu descoperirile propriei sale echipe: „Am făcut câteva studii privind compușii care cauzează mirosul și am verificat dacă bacteria Dsv are capacitatea de a produce acești compuși.

De ani de zile, pacienții și medicii au raportat probleme intestinale ca fiind posibili indicatori ai bolii Parkison. „Pacienții au raportat că sufereau de constipație cu luni de zile înainte de apariția simptomelor și, pentru o lungă perioadă de timp, s-a crezut că ar putea exista o toxină sau o bacterie care a declanșat dezvoltarea bolii”, a confirmat Saris, potrivit euronews.

Descoperirile par, prin urmare, să confirme această teorie și, de asemenea, oferă posibilitatea de a „identifica persoanele care au un număr mare de bacterii în intestin și, astfel, de a determina cine ar putea fi expus riscului de a dezvolta boala Parkison peste zece sau douăzeci de ani”.

Saris speră, de asemenea, că medicii vor putea depista bacteriile asociate cu Parkinson și, ulterior, să le elimine din intestin, ‘putând astfel să amelioreze și să încetinească simptomele pacienților cu Parkinson’. Am dezvoltat deja o metodă pentru a detecta cu ușurință prezența Dsv în fecale”.

De unde provin bacteriile?

„Mulți oameni prezintă tulpina în intestin”, a adăugat Saris. „Este prezentă în mediul înconjurător, în sol, în apă și, de asemenea, în alimente. Practic, le mâncăm în fiecare zi, dar într-o situație normală nu cresc până la un număr foarte mare. De asemenea, în condiții normale, aveți o enzimă care vă permite să ne detoxifiați și să ne mențineți sănătoși’.

Saris spune că încă se fac teste pentru a determina care sunt cele mai bune alimente pentru a inhiba dezvoltarea tulpinilor de bacterii. Cu toate acestea, el recomandă deja ‘o dietă mai vegetariană, cu o cantitate bună de fibre. Se știe că există o corelație între consumul de carne și boala Parkinson’.

Cercetătorul finlandez recomandă, de asemenea, evitarea oricărui comportament care determină un risc de inflamație intestinală, „iar asta înseamnă, dacă este posibil, să nu ne stresăm”, spune el.