Detalii despre arestarea celor 2 doctorițe de la Spitalul Pantelimon au ieșit la iveală. „Au luat cu sânge rece decizia de a pune capăt vieții unor pacienți”

În referatul privind propunerea de arestare a doctorițelor Maria Miron și Mirela Păiuș, de la Spitalul Pantelimon, document obținut de Hotnews, procurorii detaliază acuzațiile de omor calificat ce vizează cele două medici, în contextul unui caz ce implică un pacient decedat la Spitalul Sf. Pantelimon din București.

La finalul documentului, procurorii argumentează de ce consideră necesară încarcerarea acestora pentru 30 de zile. În contrast, mai multe organizații ale medicilor și un număr semnificativ de doctori au contestat acuzațiile aduse și au exprimat susținere pentru cele două doctorițe.

„Calitatea de medic specialist Anestezie şi Terapie Intensivă a celor două inculpate este de natură să sporească gravitatea faptelor în condițiile în care acestea, dincolo de responsabilitatea profesională, și-au asumat responsabilitatea morală ca în activitatea pe care o desfășoară să depună toate diligențele necesare pentru acordarea de îngrijiri pacienților care își pun viața în mâinile acestora. Este de neconceput ca o persoană, cu atât mai mult un medic, să ia decizia de a pune capăt vieții unei persoane, indiferent de starea de sănătate a persoanei”, se arată în document.

Doctorițele de la Spitalul Pantelimon, arestate preventiv pentru 30 de zile

Doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș au fost arestate preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, fiind acuzate de procurori că au provocat moartea unui pacient de 54 de ani, aflat în stare gravă, prin reducerea dozei de noradrenalină în două zile consecutive. Aceasta a condus la instalarea stopului cardio-respirator și, ulterior, la decesul pacientului.

Procurorii subliniază că „gravitatea faptelor este cu atât mai mare cu cât scopul pentru care inculpatele au luat decizia de a pune capăt vieții victimei a fost acela de a elibera paturile de pe Secția de ATI. Inculpatele au acționat cu intenție directă calificată prin scop, au redus doza de noradrenalină în scopul de a grăbi, în opinia lor, decesul persoanei. Inclusiv selecția pe care inculpata Miron Maria Alexandra o făcea, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, în vederea stabilirii pacienților „de lăsat”, adică de lăsat să moară, dovedește lipsa de umanitate a gestului inculpatelor”.

Magistrații consideră că aceste aspecte „trebuie avute în vedere pentru evaluarea stării de pericol pentru ordinea publică și trebuie corelate cu circumstanțele personale ale inculpatelor.”

Aceștia au concluzionat că „nu se poate lua în considerare nici măcar faptul că inculpatele sunt integrate în societate, deoarece societatea pe care acestea au conceput-o este una în care medicii pot lua decizii arbitrare și inumane pentru a pune capăt vieții unei persoane.”

Au acționat cu sânge rece

Procurorii continuă pe același ton.

„Lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională, mediul din care provin nu le-a împiedicat pe inculpate să ia, cu sânge rece, decizia de a suprima viața pacientului pe care aveau obligația de a-l trata, astfel încât aceste circumstanțe nu poate justifica luarea unei măsuri preventive mai puțin drastice decât aceea a arestului preventiv”.

Procurorii subliniază în referat că „modul de operare al inculpatelor, contextul comiterii faptei imputate, dovedește gradul de pericol ridicat pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpatelor îl prezintă.

În acest caz, spre deosebire de alte cazuri de omor, trebuie să avem în vedere faptul că inculpatele nu au acționat pe fondul unei stări emoționale, ci au acționat „cu sânge rece”, fără vreo urmă de regret sau de căință și în plus, au pus și alte persoane, în special asistenții medicali, în situația dezumanizantă de a participa la suprimarea vieții unei persoane”.

Cum au motivat decizia de a le aresta

Procurorii au considerat că faptele celor două doctorițe „afectează echilibrul social şi produc o stare de indignare, iar existenţa pericolului concret, din acest punct de vedere, rezultă din ansamblul probator administrat în cauză privind perseverenţa şi determinarea infracţională a acestora.”

Motivând cererea de arestare pentru 30 de zile, oamenii legii au subliniat că „fără o reacție fermă din partea societății, astfel de fapte ar contribui la menținerea unui climat infracțional și ar da inculpatelor impresia că pot continua să ignore legea fără a suferi consecințe. În plus, acest lucru ar genera neîncredere în organele statului și în capacitatea acestora de a combate fenomenul infracțional.”

„Atitudinea inumană a inculpatelor, lipsa de respect față de valorile morale ale societății și curajul infracțional demonstrat de acestea justifică adoptarea unei măsuri ferme, care să aibă ca efect principal conștientizarea riscurilor asociate cu comiterea unor asemenea fapte. Din aceste motive, considerăm că alte măsuri sunt insuficiente.”