Despre tragedia de la Colectiv. ”În medicina de dezastru te joci de-a micul Dumnezeu. Îl vezi, îți dai seama, ochioscopic, că nu are șanse și îl lași în pace, și hotărăști că moare, pentru a putea salva pe alții care au șanse reale”

Profesorul Mănăstireanu este de părere că tragedia de la Club Colectiv a fost manageriată defectuos, acesta fiind una din explicațiile faptului că „au murit mai multe victime după incendiu, decât în timpul lui”

Violeta Fotache

Problema e așa avem o triadă înspăimântătoare: Unu – lipsa de personal pregătit. Doi – lipsa de logistică. Trei – timpul, că omul moare dacă nu intervenim. Explic pentru cititorii revistei, în mare, ce e medicina de dezastru (MD – n.r.), de unde derivă. Pleacă de la problema: număr foarte mare de victime și număr redus de resurse pentru a rezolva victimele. Resursele sunt limitate, pentru că nicio țară pe lumea asta nu are bani destui ca să întrețină 5.000 de doctori care să stea, așa, că poate vine cutremurul. Și atunci trebuie să ai un management. Toată lumea spune că MD e foarte scumpă. Nu. În prima fază e foarte ieftină, pentru că e doar panificare. Îți trebuie o hârtie, un creion, o minte luminată și niște informații. Planul începe cu lista de telefoane, ca să poți chema oamenii, care trebuie actualizată. Începe cu un om care trebuie să aibă o pregătire. Cât costă pregătirea acestui om, care nu trebuie să fie cel mai bun chirurg, așa cum zice doctrina rusească. Nu. Acest om poate să fie, ca în alte țări, un funcționar medical, care poate să fie un asistent medical, care în urma unui curs de 6 luni de zile e absolut perfect pregătit pentru a întocmi planul și pentru a-l juca, prin exerciții, simulări. Acest plan de intervenție în caz de dezastru este diferit de planul alb al spitalelor, dar ca și acesta trebuie să existe în fiecare spital”, ne dezvăluie prof.univ. dr. Dan Ioan Mănăstireanu.

Dacă nu are șanse, hotărăști că moare și treci la alt pacient!

„Medicina militară zice: mă ocup de zgaibe, ca să trimit soldatul înapoi pe front. Medicina de urgență este: fac totul pentru a salva un om. Medicina de dezastru zice: mă ocup de cazurile cele mai grele ca să încerc să salvez cât mai mulți oameni. În medicina de urgență mă ocup de pacient, îl intubez, îl ventilez, îl susțin și el moare. În medicina de dezastru te joci de-a micul Dumnezeu. Îl vezi, îți dai seama, ochioscopic, că nu are șanse și îl lași în pace, și hotărăști că moare, pentru a putea salva pe alții care au șanse reale. Aici este! Nu poți să nu ai o pregătire ultraperformantă, dar să te joci de-a micul Dumnezeu! În Australia, spre exemplu, există un institut de suport psihologic pentru salvatori, fiindcă după ce vezi 20 de cazuri din astea, e posibil să o iei pe arături. Noi nu avem așa ceva!”.

Infrastructura, bat-o vina!

Eu am umblat prin multe locuri, am fost și la război, şi la cutremure, la multe catastrofe. Am trăit cazuri în care, de unde eram perfect populat ca şi servicii, din cauza afluxului imens am fost întrecut și am trăit un dezastru. Sistemul nostru de urgență este foarte bun, Italia – de exemplu -este mult sub noi, la acest capitol, al serviciilor de urgență, iar Raed Arafat are un merit în ridicarea lui. Dar acest serviciu de urgență e întrecut, dacă vin 1.000 de victime, spre exemplu. E adevărat că Serviciul de Ambulanţă – care e condus la ora actuală de nişte oameni deosebiţi – face faţă la prima etapă, dar dacă nu are o infrastructură în spate care să se armeze și să vină, degeaba!”, spune generalul în rezervă Mănăstireanu, specializat înanestezie, medicina de urgență și medicină de dezastru. Eu prezint și studenților mei un scenariu. Cum să transformi un accident colectiv, într-un dezastru? Spre exemplu, cazul de la Club Colectiv. În prima fază au murit 27. Câți au murit după? De două ori mai mulți. S-a transformat într-un dezastru, pentru că noi, în Bucureşti nu avem nici un spaţiu de arşi, dotat cum trebuie, nu au băi, or arsul trebuie spălat! Managementul post accident a fost total deficitar!”.

Mândria națională, prost înțeleasă

„La Colectiv, din cauza lipsei logisticii au murit mai mulți oameni decât în prima fază. Nici nu s-a vorbit de secțiile de arși de la Tg Jiu și Baia Mare, cele mai mari secții făcute pentru mineri. Ajutorul internațional trebuia cerut imediat. Managementul post accident a fost total deficitar, mai ales că arsul este un bolnav înspăimântător de complex. În lume eu nu am găsit oraşe de tipul Bucureștiului care să aibă un spital cu 200 de paturi de arşi. Nu există, e o boală foarte scumpă. Aici trebuia luată foarte repede decizia evacuării unui număr de pacienți de la Spitalul de arși, trebuia solicitat ajutor internațional, că sunt tratate. Sigur că nimeni nu are posibilitatea să fi transferat 50 de arşi, dar împărţiţi între state… Nu era nicio rușine să spui: nu sunt pregătit pentru această situație!

Responsabil, Ministerul Sănătății

Responsabilitatea pentru tragedia de la Colectiv cade în sarcina ministrului Sănătății și a lui Raed Arafat. Colectiv nu a fost un dezastru, ci o criză patentă. Raed e inteligent și un bun profesionist. Eu nu cred că nu a pus această problemă. Cred că a fost o decizie a politicului, bazată pe elementul mândriei naționale prost înțelese. Dacă ministrul avea planul pe care eu l-am făcut… Dar n-a avut cine să-i spună. Chiar și așa, putea să-mi dea un telefon. Eu am fost în Somalia, în război, în Turcia, Sarajevo, Irak. Aveam o experiență care putea fi folosită în Cazul Colectiv. Am vrut, am dat telefon și nu am avut cu cine să vorbesc, nu mi s-a răspuns. La Spitalul Militar însă da, a fost o altă abordare. Acolo n-a murit nimeni!”

„Executivul trebuie să înțeleagă că omul e mai important decât fierul”

Încă din anul 2000, americanii și-au creat, preventiv, disciplina, și-au întocmit planuri de intervenție și și-au asigurat logistica, de teama cutremurului care ar putea secționa California. Le-a prins bine când turnurile gemene au fost atacate de teroriști.

Medicina de dezastru e o disciplină foarte nouă. Prima dată a fost creată ca disciplină în SUA, în anul 2000. Ea a apărut ca o necesitate, de genul medicinei aeronautice care a devenit medicină aerospațială pentru că a apărut zborul cosmic.

– Doctorul zilei: Ați zis că așteptăm cutremurul de 200 de ani, care ar putea să vină în orice clipă și ar face cel puțin 50.000 de victime, numai în București

– Dan Ioan Mănăstireanu: De la 50.000 la 100.000 de răniţi, nu vorbim de morţi. În medicina de dezastru ne interesează şi morţii, dar ei sunt un segment care poate aştepta.

– Infrastructura actuală a Capitalei ar putea face față la acest număr de răniți?

– Nu, nu, nu. De trei ori nu!

– La ce număr face față?

– Nu ştiu dacă face faţă la o sută.

– La Colectiv au fost aproape 300…

– Cele trei specialităţi ale mele sunt: anestezia, medicina de urgenţă şi medicina de dezastru. Deci îmi pot permite să vorbesc. Arsul se spală şi pe urmă îl bag în cameră sterilă. Şi dacă nu am cameră sterilă, îl spăl de cinci ori şi omor toţi germenii. În România nu există niciun spital dotat cu baie. Şi ştiţi ce e o baie de arşi? Absolut o baie obişnuită, o cadă comună. Îţi trebuie doar o macara pe care un băiat deştept ţi-o face în două zile, o macara care să aibă un hamac. Nu e mare filosofie, dar trebuia să se preocupe cineva. Trebuia să fie un plan în caz de dezastru și n-a fost. E drept, cazul Colectiv nu a fost un dezastru de la început, s-a transformat după aceea.

– De ce nu a fost declarat un dezastru?

– Pentru că nu există cadrul legal, pentru că Executivul nu este interesat!

– Dar de ce ziceți că nu e?

– Pentru că nu are capacitatea intelectuală de a înţelege că omul este mai important decât fierul. Şi doi, cred că mai e o chestiune la ei: au, aşa, o scurtime a viziunii. Şi mai este o lege înspăimântătoare. Lumea gravitează între două maniere de a privi problema. Unul e drobul de sare, dacă ne cade în cap! Și doi este: mie nu mi se poate întâmpla!

– Americanii de ce au creat medicina de dezastru, în 2000?

– Ei au creat-o preventiv. Falia San Andreas. De 298 de ani nu a fost un cutremur serios. Asta înseamnă acumulare şi de energie. Cercul de foc al Pacificului, care începe Indonezia, Japonia, Alaska, Coasta de Est şi ajunge până în California – care se pare că a fost un megavulcan – poate să nască nişte cutremure înspăimântătoare şi poate să secţioneze pur şi simplu California şi nu se ştie care parte ajunge în Ocean! Deci americanii au gândit pragmatic.

– Și la scara asta, de se separă continentul, se poate salva cât?

– Câţi poţi să salvezi, cât mai mulţi. Aceasta şi este filosofia medicinei de dezastru.

– Doctorul zilei: De ce e scumpă Medicina de dezastru?

– Dan Ioan Mănăstireanu: Este foarte scumpă pentru că necesită rezerve care în momentul de faţă nu mai există, o spun cu toată răspunderea.

– Ce fel de rezerve?

– Rezerve de logistică întâi. Noi am avut rezerve. Am avut în Ministerul Sănătății (MS) un important serviciu, de rezerve, inclusiv ambulanţe, tărgi. Aceste rezerve s-au desfiinţat. Rezervele Armatei s-au desfiinţat, rezervele naţionale – sunt astea care au două aspirine şi trei pansamente, pentru că nu au profil medico-sanitar. Eu am lucrat în MS. Când am văzut ce se întâmplă, folosind nişte oameni inteligenţi şi cu viziune, am încercat şi am făcut o rezervă care se numea rezerva pentru situaţii speciale, care avea medicamente, pansamente, antibiotice, seringi, alcool, iod. Anul acesta, întâmplarea a făcut să mă întâlnesc cu un fost coleg care lucrează şi în prezent la Ministerul Sănătății. Şi l-am întrebat dacă mai există rezerva pentru situaţii speciale. Nu ştia, dar s-a interesat şi a doua zi am primit un mesaj pe telefon. Conţinea două litere: NU! Din păcate. Deci nici rezerve nu avem.

-Adică suntem total descoperiți în fața unui dezastru?

– Da. Suntem aşa aerieni, în aer și ne bombardează propria noastră artilerie antiaeriană. Eu nu ştiu dacă dl Mărmureanu are sau nu dreptate, dar să nu uităm că la italieni au bă- gat șase seismologi în puşcărie – care au spus că nu va fi cutremur şi a venit şi au murit trei sute şi ceva de oameni. Asta i-am spus dlui Mărmureanu. Eu sunt de acord că au ei nişte planuri, dar gândirea este în plan geologic că vine sau nu vine cutremurul şi când vine. Ideea este că trebuie să fim pregătiţi. Iar pregătirea, în prima fază, extrem de importantă, a planificării, este foarte, foarte ieftină. Ştiţi ce înseamnă? Un creion şi primul ministru să dea un ordin: „Toate instituţiile medico-sanitare începând cu spitalele Fundeni şi toată fruntea medicinei româneşti, inclusiv medicii de familie, şi terminând cu ultimul individ din ţară să fie pregătit!”

– Cum?

-Triada Medicinei de dezastru este lipsa de personal, de logistică şi timpul, dar mai e un element: neprevă- zutul. La ora actuală şi teroristul e neprevăzut. Şi atunci ce trebuie să se întâmple: primul-ministru să dea un ordin ca toate instituţiile medico-sanitare, de la cel mai tare spital, până la medicul de familie, pentru că şi el poate să-şi organizeze în cabinetul medical un post de prim-ajutor şi să aibă o trusă, să fie pregătiți.

– Aţi zis că Executivele de până acum nu au avut preocuparea pentru pregătirea medicinei de dezastru. Credeţi că acum, actualul Guvern va avea o preocupare?

-Nu am niciun fel de speranţe. Personal nu cunosc pe niciunul din membrii Guvernului, dar nu ştiu, nu am auzit să aibă o preocupare în domeniul acesta și nu-l văd cum să fie preocupat acest Guvern.

– De ce?

– Pentru că ei sunt puţin pe scurt, ei au alte treburi. Totuşi, aicea îţi trebuie o viziune, îţi trebuie un plan că nu poţi să le faci aşa, ca Samantha.

”Preocuparea pentru protecția poporului român e zaro tăiat”

Profesorul Dan Ioan M rofesorul Dan Ioan Mănăstireanu stireanu spune că clasa politic clasa politicăar trebui s ar trebui să fie preocupat e preocupată pentru protejarea pentru protejarea românilor în caz de dezastru. omânilor în caz de dezastru.În actuala organizare se bate la prea ctuala organizare se bate la prea multe uși pânăse ia o decizie.

România a avut întocmit un plan de intervenție în caz de dezastru, care punea în vârful piramidei pe ministrul Sănătății. „Planul există. Să vă spun o întâmplare: eram cu un coleg cu doctorul Nicolae Steiner, o personalitate la nivel mondial, dar necunoscut în Tara Românească, el e un tip foarte modest”, povestește generalul Mănăstireanu. „Noi am făcut planul de intervenție pentru situații de dezastru al Ministerului Sănătății. Era ministru doamna Daniela Bartoș. Planul erau două dosare aşa de 40 de cm. A fost drăguță, mi-a zis lăsă-l aicea. Ea trebuia doar să-l semneze nu avea capacitatea să-l analizeze. L-a pus sub scaun. După două săptămâni era tot acolo, cu praf pe el. Acesta este modul politicienilor de a înțelege medicina de dezastru”, completează amar cel care nu poate sta insensibil când vede cât de nepregătiți suntem în fața pericolului.

În actuala formulă, nu au putere

Specialistul în medicină de dezastru recunoaște meritele medicului Arafat în organizarea medicinei de urgență, dar spune că medicina de dezastru este mult mai mult și că actuala organizare – de la Ministerul de Interne – nu e tocmai cea mai potrivită. De de? „Nu au putere, dacă nu vine de la primul ministru. În SUA, șeful FIMA, al cărui membru de onoare sunt, este secretar de stat, dar e subordonat direct la preşedinte. Când trebuie să ia o decizie, se duce direct la Biroul Oval. La noi, ar trebui subordonat Executivului, în subordinea directă a premierului. Raed a făcut o treabă foarte bună cu această ac funcție de subsecretar de stat pentru situaţii de urgenţă. Dar să uităm că pentru o hârtie bate la 5 uși, când noi de fapt ne luptăm și cu timpul, în situații de dezastru. Ruşii au un minister pentru toate situaţiile de dezastru, excepţionale, cu buget propriu, cu vapoare sanitare. Noi nu avem”

Fără stații radio, nu se poate

„În medicina de urgență nu poți fără staţii radio, nu poţi fără transport, nu poţi cu ambulanţele de la SAMB pentru că alea duc doar un pacient. Avem nevoie de mijloace de transport care să poată duce mai multe tărgi, se pot improviza și la camioane, microbuze, dacă se dă un ordin. E simplu să se pună dispozitive pentru tărgi.”

Învățământul în această ramură

Există rezidențiatul de medicină de urgență în care există, conform curriculei, prevăzută și materia medicinei de dezastru. „ Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii! Studenții, rezidenții de fapt nu fac medicină de dezastru. Niciunul, pentru că nu are cine să predea. Singurul cadru universitar de predare a amedicinei de dezastru în România sunt eu. Din păcate, nu există altcineva. Am niște asistenți care sunt medici de urgență. Ministerul Sănătății ar trebui să creeze cadrele de predare. Ar trebui înfiinţat învățământ postuniversitar de medicină de dezastru. Deocamdată, cine vrea să se specializeze în această ramură se duce la Paris, la Stanford sau în Danemarca. Dar e foarte scump. Cine își permite? Și apoi se pregătește de pomană, pentru că se întoarce aici, adică vine într-o ţară în care nu doar că nu există legislaţie pentru medicina de dezastru, dar nu există vocabular! Într-o țară în care voinţa politică e nulă şi preocuparea pentru protecţia poporului român e zero tăiat. Eu sunt adeptul teoriei elitiste. Dacă locomotiva nu începe, vagoanele nu au cum să meargă. Totul trebuie să plece de acolo, de sus!”

^ Ce am întrebat

La începutul documentării acestui material despre medicina de dezastru, am întrebat la Ministerul Sănătății:

1.Câți medici sunt specializați în medicină de dezastru, în România?

2.De câți ar avea nevoie țara pentru a asigura o buna desfășurare a activității de intervenție și asistență medicală optimă în caz de calamitate, dezastru, cu foarte multe victime?

3.Cum te specializezi în acest domeniu din moment ce nu există rezidențiat pentru această specialitate?

4.Noul ministru al Sănătății are în intenție să introducă specialitatea la rezidențiat? (Adică separat de medicina de urgență – n.r.)

5.Ori măcar să suporte o parte din cheltuielile pe care le face un medic pentru a se specializa în acest domeniu?

Și ce ne-a răspuns Ministerul Sănătății

„În NOMENCLATORUL de specializări medicale, medico-dentare și famaceutice pentru rețeaua de asistență medicală există prevăzută numai specialitatea MEDICINĂ DE URGENȚĂ. Nomenclatorul din România a fost armonizat cu legislația europeană în urma aderării României la spațiul european. Ca urmare, și în comunitatea europeană există tot specializarea medicină de urgență. Anul trecut cifra de școla rizare prin Rezi dențiat pentru medicina de urgență a fost de 140, dar Ministerul Sănătății are în vedere creșterea numărului de specialiști în acest domeniu. Mai multe amănunte cu privire la competențele pe care un medic specialist în medicina de urgență le poate dobândi pentru rezolvarea situațiilor de dezastre și calamități le puteți obține de la Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI, departament condus de secretarul de stat RAED ARAFAT. Acest departament are în atribuții gestionarea situațiilor de urgență în caz de calamitate, dezastre etc.”, ne-a răspuns Ministerul Sănătății, prin intermediul purtătorului de cuvânt, Oana Grigore. Am apelat la Ministerul de Interne care ne-a îndrumat să vorbim cu dr. Raed Arafat. Ba chiar ne-au dat și numărul de telefon. Numai că la acel număr nu ne-a răspuns nimeni. Celelalte încercări de a vorbi cu medici specializați în medicina de dezastru au dus toate la același nume: Dan Ioan Mănăstireanu.