Sari la conținut

Descoperirea care schimbă tot ce știam despre stres! Cum să nu mai clachezi când e lumea cu ochii pe tine?

stresul
Sursă foto: Getty Images
Antidot impotriva stresului

Ai simțit vreodată cum picioarele îți devin din plumb și gândurile îți fug când trebuie să vorbești în public sau să te prezinți la un interviu important? Ei bine, nu ești singur! Fenomenul de a clacha sub presiune este unul dintre cele mai misterioase aspecte ale psihicului uman, dar cercetătorii par să fi descoperit în sfârșit răspunsuri care să ne ajute să înțelegem și să depășim această barieră.

Imaginează-ți că ești acolo, în fața tuturor, cu inima bătând să-ți sară din piept, și deodată… totul se năruie. Exact în momentul când trebuia să strălucești, când toți ochii sunt ațintiți asupra ta, corpul și mintea îți joacă feste. Dar de ce se întâmplă asta? Ei bine, dr. Jeri Tikare, psiholog clinician la platforma de sănătate mintală digitală și consiliere Kooth, ne oferă câteva răspunsuri.

Și nu este vorba doar despre un mic inconvenient. Această problemă poate avea un impact uriaș asupra vieții și carierei la unele persoane. Sportivi care s-au antrenat ani de zile pentru o competiție, studenți care au învățat luni la rând pentru un examen, profesioniști care sunt pe punctul de a face o prezentare crucială pentru cariera lor – toți pot fi victimele acestui fenomen.

cancer
Imagine creată cu AI

 

Stresul o consecință a mecanismului „luptă sau fugi”

Ce spune cercetarea recentă? Se pare că răspunsul de „luptă sau fugi” este unul dintre principalii vinovați. Acest mecanism primitiv, care ne-a ajutat să supraviețuim în fața pericolelor reale, poate fi declanșat și în situații de stres intens, cum ar fi vorbitul în public. Corpul nostru nu face diferența între un leu care ne vânează și privirile așteptătoare ale unui public. Rezultatul? Creșterea producției de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalina, care ne pregătesc pentru luptă sau fugă, dar nu pentru a răspunde calm la întrebările unui interviu.

Un studiu din 2023 publicat în revista Psychological Science a aruncat o lumină nouă asupra acestui subiect. Cercetătorii au măsurat ritmul cardiac al 122 de sportivi în timpul unei competiții olimpice de tir cu arcul și au descoperit că ritmurile cardiace mai ridicate în momentul tragerii erau corelate cu scoruri mai scăzute. Așadar, conexiunea dintre stresul mental și performanța fizică este mai puternică decât am fi putut crede.

Descoperirea care schimbă tot ce știam despre stres! Cum poți controla stresul

Dar stai, nu e totul pierdut! Există strategii prin care ne putem antrena mintea să facă față acestor momente de presiune. De exemplu, Chris Hartley, lector în psihologia sportului la Universitatea din Stirling, Scoția, sugerează crearea unui „protocol de aterizare”. Acesta constă într-o serie de pași simpli pe care îi poți urma pentru a-ți readuce atenția la sarcina de bază, similar cu benzile de aterizare care ghidează avioanele în siguranță.

Și mai este ceva! Vizualizarea. Tikare ne spune că prin vizualizarea fiecărei părți a sarcinii înainte de a o executa, putem reduce șansele de a clacha în momentul critic. Deci, înainte de a intra în sala de examen sau pe terenul de sport, ia-ți un moment să îți imaginezi fiecare pas pe care trebuie să-l faci. Acest lucru te poate ajuta să rămâi calm și concentrat când presiunea devine copleșitoare.

Dar aici nu se oprește povestea. Mai există și factorul publicului. O analiză din 2007 publicată în Journal of Sports Sciences sugerează că prezența altor persoane poate juca un rol-cheie în „cedarea” sub presiune. Publicul poate inspira performanța, dar poate și să provoace auto-monitorizare excesivă și precauție exagerată. Așadar, când simți că toate privirile sunt asupra ta, amintește-ți că acestea pot fi o sursă de putere, nu de slăbiciune.

Și acum, să ne întoarcem la studiul cu maimuțele. Da, ai citit bine, maimuțe! Se pare că și ele pot clacha sub presiune. Cercetătorii au observat că anticiparea unei recompense mari poate afecta performanța. Maimuțele au avut cele mai bune rezultate când recompensa era de la medie la mare, suficient de mare pentru a le motiva, dar nu atât de mare încât să le provoace anxietate.

În final, să nu uităm că unii oameni sunt mai predispuși la „cedare” sub presiune decât alții. Sam Jahara, psihoterapeută la Brighton and Hove Psychotherapy, Marea Britanie, ne explică că anumite evenimente din trecut sau eșecuri care au dus la pierderea încrederii pot fi declanșatori ai acestui fenomen. Dar, cu antrenamentul potrivit și tehnicile adecvate, putem învăța să performăm bine chiar și sub stres.

Așa că, data viitoare când te afli sub reflectoarele presiunii, amintește-ți că nu ești singur și că există soluții. Cu răbdare, practică și o înțelegere mai profundă a propriului tău răspuns la stres, poți transforma acele momente de frică în oportunități de a străluci.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel