Oamenii de ştiinţă au descoperit că una dintre proteinele implicate în apariţia diabetului nu doar că ucide celulele care produc insulină dar distruge şi alte celule.
Cercetătorii de la Universitatea Alabama au identificat câteva metode prin care pot anihila proteina demumită TXNIP, cu ajutorul medicamentelor.
Diabetul este o boală caracterizată prin nivelul crescut de zahăr în sânge, provocând adesea afecţiuni cardiovasculare, ale rinichilor şi poate duce la amputarea membrelor.
În mod normal, pancreasul secretă insulină, care deplasează glucoza în interiorul celulelor. La persoanele cu diabet, pancreasul fie produce prea puţină insulină sau chiar deloc (diabet de tip1) fie celulele nu răspund în mod adecvat la insulină (diabet de tip2). Astfel, organismul pierde principala sa sursă de combustibil, chiar dacă sângele conţine cantităţi mari de zahăr.
Tipul 1 de diabet apare cel mai adesea, la copii şi adulţi tineri din cauză că celulele beta ale pancreasului fie mor fie nu funcţionează corect din cauze necunoscute.
Diabetul de tip 2 se asociază cu vârsta mai înaintată, obezitate, antecedente familiale de diabet, antecedente personale de diabet gestaţional, sedentarism.
Proteina TXNIP este implicată în amebele tipuri de diabet.
Dr. Anath Shale director la Comprehensive Diabetes Center a descoperit acum 10 ani că TXNIP este activată de zaharuri şi ucide celulele beta. TXNIP poate declanşa un val de molecule denumite radicali liberi care programează celulele beta să se autodistrugă în cadrul unui proces denumit apoptoză.
Apoptoza ar fi bună în cazul celulelor cancerigene, însă nu este benefică pentru celulele beta.
În cercetarea cea mai recentă cercetare a sa, Shalev împreună cu autorul principal Guanlan Xu şi colegii săi au constatat că TXNIP poate de asemenea să programeze celulele beta pentru a produce mai puţină insulină. Acest lucru se întâmplă printr-un mecanism nemaiîntâlnit până acum, în care TXNIP determină celulele beta să producă un fragment de material genetic, numit microRNA-204, care interferează cu o altă moleculă, numită factor de transcriere MAFA, care s-ar putea transforma în gena insulinei.
Noua descoperite oferă mai multe posibilităţi prin care medicii ar putea stopa efectele proteinei TXNIP. .
Dr. Shalev a afirmat că în cazul anumitor oameni, solicitarea excesivă a celulelor beta pentru a produce insulina care să contracareze nivelurile crescute de zahăr din sange supun stresului celulele beta, care apoi își pierd capacitatea de a produce suficientă insulină. Acest lucru duce la o creştere a zahărului în sânge şi la niveluri mai crescute de TXNIP – un cerc vicios care duce la mai puțină producţie de insulină şi la moartea mai multor celule beta.
,,Zaharurile în sine nu provoacă diabet, însă nivelurile crescute ale zahărului în sânge provoacă o creștere a TXNIP și cu timpul, chiar şi micile creşteri ale nivelului de glucoză din sânge pot duce la acumularea de TXNIP și la moartea celulelor beta” a declarat Shalev pentru LiveScience
Expertul în diabet, Fumihiko Urano de la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii Washington a descris noua cercetare ca un progres major în înţelegerea originii şi progresiei diabetului.
Studiul a mai scos la iveală că TXNIP este produsă ca urmare a stresului asupra structurii celulelor, numit reticulul endoplasmatic (ER). Urano a declarat că noua cercetare ajută la o mai bună înţelegere a proteinei TXNIP care are un rol important într-o serie de boli legate de stresul ER, precum Alzheimerul, boala Parkinson și Sindromul Wolfram , o boală genetica rară ale cărei simptome includ diabetul de tip 1, orbire și pierderea auzului.
Experţii în sănătate spun că o dietă bogată în fibre și carbohidraţi complecşi care se găsesc în legumele cu frunze verzi şicereale integrale poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 2.
După ce diabetul avansează repararea celulelor beta deteriorate este aproape imposibilă.
