„Deschidem România!”. Medicul Mihail Pautov, 4 mituri demontate „Vaccinul cu ARN mesager nu îți poate modifica ADN-ul”

Mihail Pautov a explicat care sunt cele mai des întâlnite mituri privind vaccinurile anti-covid

Mihail Pautov, mitul 1. Vaccinul a fost făcut prea rapid deci nu este sigur.

Prima parte este un adevăr: vaccinul a fost făcut foarte rapid. De ce? Pentru că absolut fiecare persoană de pe acest pământ a fost afectată într-un fel sau altul de aceasta pandemie, deci aveam nevoie de o soluție urgentă.

Cum s-a reușit? Prin comasarea mai multor etape normale de dezvoltare ale unui vaccin.

Un vaccin normal, într-o situație non-pandemică este pus pe piață în aproximativ 10 ani, astfel: 1-2 ani de cercetări pe țesuturi, în laborator; zeci de lucrări scrise despre aceste studii; depunerea unui dosar imens la autorități; așteptat 6 luni până la control; aprobarea fazei 2; cercetare 1-2 ani pe animale; iar dosare; aprobare faza 3 de studii pe oameni, întâi loturi mici de siguranță (1 an), apoi loturi mari care să demonstreze eficacitatea (1-2 ani); aprobarea vaccinului; strângerea de fonduri – aici compania farmaceutică face cercetări să vadă dacă merită investiți bani în continuare, dacă vaccinul va fi util / va fi cumpărat; crearea unei fabrici / infrastructuri de producție (1 an) , producerea vaccinului cu banii strânși; în final, punerea pe piață.

Ce s-a făcut diferit de data aceasta? În primul rând sute de laboratoare și-au anulat toate proiectele pentru cercetare și s-au canalizat într-o singura direcție – crearea unui vaccin – vaccin creat în final după o tehnică mARN cercetată în ultimii 20 de ani;

Apoi statele puternice investesc direct banii lor, nu banii companiei farmaceutice în producția vaccinului – adică vaccinul este direct produs, înainte să înceapă studiile clinice – deci o producție în paralel;

Studii clinice au fost făcute în laboratoare și clinici state-of-the-art la care foarte mulți oameni s-au înscris cu ușurință – pentru că suntem în mijlocul pandemiei, deci avem subiecți de studiu peste tot, ușor de găsit, ușor de înrolat.

Toate fazele unui studiu clinic – 1, 2 și 3 s-au efectuat  în același timp;

Autoritățile au lucrat cu prioritate la urmărirea studiilor și la emiterea autorizațiilor în regim de urgență.

Toate astea au dus la comasarea tuturor fazelor de elaborare și la punerea pe piață a unui vaccin, reducând acest proces de la 10 ani la 1 an.

Așa că da, vaccinul a fost făcut rapid, dar asta nu îl face nesigur.

Mihail Pautov, mitul 2. Vaccinul îți schimbă ADN-ul.

Și asta este fals. Vaccinul transferă o schiță în celulă; celula construiește proteina conform schiței, astfel elaborând o mică parte din învelișul virusului; corpul se antrenează pe acea proteină și face anticorpi capabili să distrugă acea proteină și implicit și virusul; vaccinul nu îți poate modifica ADN-ul, care de fapt poate fi modificat de multe alte virusuri, cum ar fi banalul HPV.

3. Vaccinul duce la infertilitate.

Pe scurt, supoziția acestui mit este că Proteina Spike – cea prezentă pe virus și cea pe care o produce vaccinul seamănă mult cu o proteină prezentă în placenta maternă, astfel făcând imunitate împotriva Proteinei Spike corpul va ataca și placenta și va duce la pierderea sarcinii; de fapt, mult mai multe sarcini au fost compromise din cauza bolii și deloc din cauza vaccinului.

Mihail Pautov, mitul 4. Nu știm efectele pe termen lung.

Adevărat, nu le știm. Dar până acum, în istorie, niciun vaccin nu a avut efecte pe termen lung. Niciunul din peste 20 de vaccinuri pe care le facem cu toții în copilărie nu are și nu a avut niciun efect advers pe termen lung.  De fapt, efectele adverse severe ale vaccinului sunt extrem de rare și se întâmplă maxim în primele 4-8 săptămâni de după vaccinare. Odată formată imunitatea și menținerea unei stări bune a sănătății, este improbabil din punct de vedere biologic să ascundem în noi ceva necunoscut și nevăzut care să se manifeste în următorii ani. În schimb, deja știm de efectele devastatoare, pe termen lung, ale trecerii prin boala Covid19: Long-covid, probleme de concentrare și memorie, amețeli, risc mare de demență timpurie, risc mare de infarct miocardic acut la persoane cu patologii asociate, etc.

În final, în orice discuție avem cu cineva reticent, este esențial să nu îl blamăm sau acuzăm, ci să înțelegem punctul lui de vedere, frica și puterea de a alege și pornind din acest punct al compasiunii să începem o discuiție logică în care să înlocuim: “nu, te înșeli, nu ai dreptate” cu “așa este, te înțeleg, așa credeam și eu, dar ce zici dacă…”