Depresia postnatală. „Îmi doream să nu mă mai trezesc”

Depresia postnatală este o afecțiune des întâlnită la femei. Numită și depresia după naștere, ea afectează 20% dintre mamele din țările dezvoltate. Afecțiunea indică prezența unor stări de neliniște, tristețe și confuzie din partea mamei, care se prelungesc pe o perioadă lungă de timp.

„Mă culcam și îmi doream să nu mă mai trezesc”

Puține sunt femeile care vor să vorbească deschis despre afecțiune. Ele trebuie să știe că depresia postnatală se tratează, dar trebuie să fie recunoscută.

Psihologul Viki Dumitrache spune că depresia este un termen extrem de generos, în sensul că poate să însemne mai multe lucruri, de la zguduirea ideii pe care o ai despre viață, până la înstrăinare.

„Cele trei trepte clinice ale depresiei postnatale ar fi anxietatea, care ar fi prima, urmată de depresie și de psihoză postnatală”.

 Alexandra Bălănuță, o tânără mamă, spune că după ce a născut a început să aibă stări profunde de tristețe.

„Am intrat în stări profunde de tristețe, am început să nu mai am deloc grijă de mine, parcă nu eram eu, mă uitam în oglindă și îmi era scârbă de mine, dar nu simțeam că pot să fac ceva, eram ca într-o negură, într-o mlaștină. Mă duceam seara la culcare și îmi doream să nu mă mai trezesc.

Am greșit în toate alegerile

Aveam senzația că nu sunt suficient de bună, că am greșit în toate alegerile pe care le-am făcut. Singura soluție pe care o vedeam era să nu mai fiu. Nu cred c-aș fi făcut-o propriu-zis, dar, cumva, în capul meu era că, dacă aș muri, ar fi singura soluție să scap de durere”, a declarat Alexandra Bălănuță.

O altă femeie spune că „mă simțeam vinovată față de toți, 24 de ore din 24. Față de mama, că stătea cu copiii în locul meu. Față de soț, că nu eram în stare să fac nimic pentru el, nici mâncare, nici suport moral, nici nimic.

Nu eram în stare să am grijă de ei cum credeam că ar trebui. Până și față de pisică mă simțeam vinovată, pentru că nu mai aveam timp de ea ca înainte de naștere”, a declarat Maria Pârcălabu.

Semnele care anunță depresia după naștere

Tristețea profundă și schimbările de dispoziție. Plânsul excesiv, dificultatea de a crea o legătură cu bebelușul, izolarea față de familie și prieteni, pierderea apetitului sau, dimpotrivă.

Simptome ale unei depresii postnatale

Mai mult, mâncatul excesiv, insomnia sau somnul exagerat; epuizarea, pot fi simptome ale unei depresii postnatale.

Orice femeie care a născut de curând poate să treacă printr-o depresie postnatală. De cele mai multe ori, depresia apare după naștere, dar sunt și destule situații când începe să se manifeste în timpul sarcinii, adică prenatal, sau la mai mult timp după naștere.

„La mine, lucrurile au început cu o anxietate din perioada când eram însărcinată. O anxietate legată de modificările corpului.

Frica de vergeturi, teama că o să rămân grasă după naștere, frica de naștere, spaima ca bebelușul să nu aibă vreun handicap sau să fie bolnav.

Fond anxios cu privire la copil

Nu cred că există femeie care să nu aibă un fond anxios cu privire la copil. Care e marea miză a vieții unei femei”, împărtășește Viki Dumitrache, psihoterapeut și psiholog clinician.

Depresia postnatală este baby blues?

Depresia postnatală este o afecțiune care se manifestă la femeile care au născut. Are impact asupra mai multor femei decât ne imaginăm. Cele mai multe femei (aproximativ 80%) trec prin tristețea postnatală, numită și baby blues, dar aceasta nu este același lucru cu depresia.

Dacă baby blues apare la patru-cinci zile după naștere și înseamnă câteva zile până la două-trei săptămâni de tristețe moderată, schimbări de dispoziție, plâns și stres, depresia este mai mult decât atât.

Petru Ionescu, medic psihiatru, spune că depresia postnatală apare, de obicei, în primele trei până la șase luni de la naștere. Dar medicul psihiatru atrage atenția că, foarte frecvent, există simptome depresive încă dinainte de naștere.

Depresia postnatală poate să apară, la fel de bine, și la un an după nașterea copilului. Simptomele, care pot fi mai blânde sau severe, durează, de obicei, mai mult de două-trei săptămâni.

Pot să dureze și luni întregi. Nu este exclus ca o femeie să fie în depresie postnatală și să nu realizeze acest lucru decât târziu, după mai multe luni de suferință.

Factorii favorizanți pentru depresie

Modificările și fluctuațiile hormonale apărute pe perioada sarcinii și în timpul nașterii, apariția noului rol – cel de mamă – și a noilor responsabilități, precum și existența unui istoric psihiatric – simptome depresive anterioare sau o depresie postnatală la o sarcină anterioară.

Psihiatrul Petru Ionescu spune că depresia postnatală poate afecta orice femeie care naște, dar că sunt mai expuse cele ce au mai avut episoade depresive majore, legate sau nu de sarcină.

Din păcate, depresia postnatală are parte de prea puțină atenție în ceea ce privește diagnosticarea și tratamentul, iar lucrurile nu stau așa numai în România, ci peste tot în lume. La nivel global, aproximativ 10% dintre femeile gravide și 13% dintre cele care au născut recent suferă de o afecțiune mentală, în special de depresie.

Ratele sunt mai mari cu cât țările sunt mai dezvoltate – ajung la 15,6% în timpul sarcinii și 19,8% după naștere, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Mamele care au această afecțiune nu pot funcționa normal. În cazuri severe, se poate ajunge chiar la suicid.

Cum simte o femeie depresia postnatală?

„Singura soluție pe care o vedeam era să nu mai fiu”, a declarat Alexandra.

Când o vezi prima dată pe Alexandra Bălănuță, te uimesc ochii ei mari. Te mai poate uimi și faptul că arată ca o adolescentă slăbuță. Numai mamă n-ai zice că e, dacă te uiți la cât e de tânără și de fragilă.

Are 25 de ani și a studiat Artă Murală la Universitatea Națională de Arte (UNArte) din București. A născut cu puțin înainte să împlinească 23 de ani, adică a devenit mamă de la o vârstă pe care, în societatea de azi, o considerăm fragedă. E o mamă tânără, care a trecut printr-o depresie postnatală.

În cazul ei, depresia postnatală s-a instalat pe un teren fertil. Relația de cuplu nu funcționa nici înainte, avea deja niște dezechilibre hormonale și, în trecut, mai avusese anxietate și atacuri de panică.

„Eu am și dezechilibre hormonale majore care predispun la apariția depresiei. De fapt, dezechilibrele hormonale majore au fost și motivul pentru care am făcut un copil atât de devreme, pentru că eram în prag de infertilitate. Eram deja pe un teren foarte anxios, mereu am fost o persoană anxioasă și predispusă către stări depresive, tristețe, gânduri prăpăstioase”, povestește Alexandra, potrivit smartliving.ro.