Depresia, o boală care lovește orbește. ”Părinții depresivi sunt un fond prielnic pentru copiii depresivi”

Sfârșitul trist al excelentului actor Robin Williams, care a ales să se spânzure la doar 63 de ani, a șocat în egală măsură publicul, ca și locuitorii din Cetatea Filmului. Ce l-a determinat pe celebrul comediant să-și pună capăt zilelor după decenii de succes financiar și celebritate necontestată? Depresia, drogurile, alcoolul sau toate la un loc?
Boala, diagnosticată mai bine în țările dezvoltate
Depresia nu este o boală 100% vindecabilă, avertizează specialiștii, însă tratamentul medicamentos și psihoterapia men­ține pacientul func­țional. Incidența acestei boli este în continuă creștere. Un studiu din 2013 al specialiștilor de la Universitatea Queensland din Australia arată că în țările din vestul Asiei, nordul Africii și Europei trăiesc cei mai nefericiți oameni din lume. În aceste regiuni, se înregistrează cele mai mari rate ale depresiei și, implicit, cele mai multe sinucideri. După bolile de inimă, depresia pare să fie a doua cauză de dizabilitate din lume, potrivit washingtonpost.com. Persoanele care trăiesc în țările dezvoltate  și care au un acces mai larg la serviciile de sănătate sunt diagnosticate într-un număr mai mare decât în celelalte țări mai puțin dezvoltate.
Românii, stresați de muncă sau fiindcă că nu au job
Într-un top al țărilor europene cu cea mai înaltă rată a depresiei România ocupă locul cinci cu 1.042 de persoane la 100.000 de locuitori, locul I fiind ocupat de Belgia cu 1.244 de persoane la 100.000 de locuitori.
Motivele pentru care unii ajung depresivi sunt cele mai diverse: de la sentimentul neîmplinirii personale până la problemele financiare, bolile invalidante, șomajul sau stresul. Românii, afirmă psihologul Keren Rosner, pentru că fie sunt stresați la locul de muncă, fie nu-l au deloc, la care se adaugă și lipsa de perspectivă. Specialistul mai spune că un fenomen îngrijorător este incidența crescută a depresiei mascate.
Comportamentul individului se schimbă
Depresia mascată este depresia pe care individul nu și-o recunoaște sau încearcă din toate puterile să o ascundă, explică Keren Rosner.
Diferența între depresia mascată și episoadele depresive este aceea că în cazul celei dintâi simptomele sunt mai accentuate la nivel fizic și nu se găsesc explicații organice (dureri de cap, dureri de spate, oboseală accentuată, vertij etc). Dacă simptomele instalate influențează viața afectivă, viața activă a persoanei și viața instinctuală pe o perioadă mai îndelungată este semn că depresia s-a instalat. Dacă, de exemplu, după pierderea unei persoane dragi sau despărțirea de o persoană iubită individul se blochează într-o suferință acută, o tristețe patologică, dincolo de perioada de doliu firească, de până la un an în primul caz și câteva luni în a doua situație, putem vorbi de depresie. „Subiectul trăiește sentimente de gol, de durere, de inutilitate, de regret, de vinovăție, deznădejde, de rușine care se asociază cu posibile tulburări de somn, de concentrare și de alimentație. Simte continuu oboseala și lipsa de interes pentru ființe, lucruri și activități. Depresivii se retrag din viața socială, evită grupul de prieteni, iar familia sau colegii pot observa această schimbare și este bine să intervină și să-l ajute”, detaliază Keren Rosner. Comportamentul individului se schimbă, acordă o atenție limitată familiei, are o capacitate de muncă mai scăzută, este apatic, anxios, lipsit de speranță. În cazul depresiei majore, diagnosticate, este necesar tratamentul medicamentos specific și psihoterapia. Cercetătorii spun că doi din trei depresivi nu se tratează, ceea ce ne îndeamnă să fim mai atenți la semnele ce pot indica o posibilă depresie. Un fapt îmbucurător este acela că românii au început să treacă peste prejudecăți și să meargă în număr mai mare la psiholog fără teama că vor fi etichetați drept nebuni. Numărul ar fi și mai mare, spune Keren Rosner, dacă aceste servicii ar fi decontate, măcar parțial, de către CNAS. Acest lucru nu se întâmplă decât în cazul pacienților oncologi și a altor câtorva.

Țările bogate sunt cele mai fericite
Mai mult de 5% din populația țărilor din vestul Asiei, nordul Africii și Africa Subsahariană, Europa de est și de nord, precum și în Caraibe suferă de depresie. De cealaltă parte, depresia se menține la cote foarte scăzute în țările din estul și sudul Asiei, precum și în Australia și Noua Zeelandă. Cea mai depresivă țară este Afganistanul unde unul din cinci oameni suferă de această maladie. Cea mai fericită țară pare să fie și cea mai prosperă – Japonia, cu o rată a depresiei de 2,5%.

Daniela Șerb