Din cuprinsul articolului
Cântăreaţa Denisa Răducu a murit, duminică dimineaţă, la vârsta de 27 de ani, artista fiind diagnosticată, potrivit unor informaţii, cu carcinom hepatocelular, cel mai important tip de cancer de ficat.
Denisa Raducu, de 27 de ani, a murit dupa ce a intrat in stop cardio-respirator, a declarat Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanta Bucuresti-Ilfov.Un echipaj a ajuns la locuinta tinerei la ora 04.39, acesta fiind urmat de un al doilea echipaj cu medic. Denisei, care se afla in stop cardio-respirator, i-au fost efectuate manevre de resuscitare timp de aproape o ora, dupa care a fost declarat decesul.Potrivit unor informaţii, Denisa Răducu ar fi fost diagnosticată cu carcinom hepatocelular, în urmă cu trei ani.Specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii afirmă că boala apare, în medie, la 30 din 100.000 de persoane, la nivel mondial.
De fac oamenii cancer de ficat?
Cele mai des citate cauze de apariţie a cancerelor hepatice primare sunt:
Ciroza, boala cronică hepatică în care apare fibroza severă a ficatului: aproape 80% din pacienţii diagnosticaţi cu carcinom hepatocelular au şi ciroză. Cele mai importante cauze de apariţie a cirozei sunt reprezentate de consumul abuziv şi cronic de alcool, infecţia cu virusurile hepatice C şi B.
Hepatita virală B: infecţia cronică cu acest virus duce la apariţia cirozei, ceea ce creşte riscul de cancer de aproximativ 1.000 de ori. Hepatita duce la apariţia cirozei şi a cancerului ca urmare a modificărilor permanente şi inflamaţiei constante pe care o promovează în parenchimul hepatic, precum şi datorită integrării genomului viral în AND-ul celulei hepatice gazdă.
Hepatita virala C: în ultimii ani hepatita virală C a devenit cea mai frecventă cauză de apariţie a carcinomului, depăşind hepatita B. În SUA, de exemplu, peste 30% dintre carcinoamele hepatice au apărut pe fondul infecţiei cu virus hepatic C. In general, din totalitatea pacienţilor cu hepatită cronică C, 30% dezvoltă anual ciroză, iar din acest grup 2% evoluează spre carcinom hepatocelular. Cancerul hepatic apare după aproximativ 30 de ani de evolutie. Riscul este mai mare dacă există coinfecţie cu virus B.
Consumul de alcool: alcoolul este asociat cancerului hepatic în special dacă pacientul consumă mai mult de 80 g/zi de alcool, adică 6-7 pahare, timp de cel puţin 10 ani. Un astfel de consum cronic creşte probabilitatea de apariţie a cancerului de cinci ori, comparativ cu populaţia generală.
Hemocromatoza: persoanle care suferă de hemocromatoză, o boală genetică caracterizată printr-o absorbţie şi depunere în exces a fierului în organism, în special dacă au şi ciroză, se confruntă cu un risc foarte mar de a dezvolta carcinom hepatic. Acesta este respansabil de 30% din totalitatea deceselor ca urmare a hemocromatozei.
Aflatoxinele: sunt substanţe toxice, considerate chiar carcinogeni hepatici care apar prin contaminarea alimentelor cu anumiţi fungi. Aceste substanţe determină leziuni la nivelul AND-ului şi mutaţii genetice. Venim în contact cu acestea prin ingestia alimentelor depozitate necorespunzător şi/sau fabricate mai ales din cereale contaminate. Dacă ele sunt prezente zilnic în alimentaţie, nivelurile pe care la ating în organism pot fi corelate în mod direct cu apariţia cancerului. Aflatoxinele pot contamina orezul, grâul, porumbul, soia, alunele şi nucile.
