Demență: Simptome care pot apărea seara. Semne de „apus de soare” pe care nu e bine să le treci cu vederea

Demență: Simptome care pot apărea seara. Semne de „apus de soare” pe care nu e bine să le treci cu vederea .

Ca și în cazul oricărei afecțiuni medicale, cu cât observați mai devreme unele dintre semne, cu atât mai repede cineva poate primi sprijin sau tratament. Când vine vorba de demență, totuși, simptomele inițiale pot fi uneori confundate cu o îmbătrânire „normală”. Dar există un anumit moment al zilei în care vor apărea unele semne de demență.

Demența este un termen folosit pentru o serie de afecțiuni care afectează creierul. Fiecare dintre aceste condiții împiedică celulele creierului să funcționeze corect, ceea ce va afecta memoria, gândurile și vorbirea.

Cele mai frecvente tipuri de demență sunt boala Alzheimer, demența vasculară, demența frontotemporală și demența cu corp Lewy.

Simptomele tipice ale demenței includ:

• pierderea memoriei,
• confuzia
• problemele de vorbire și înțelegere.

Demență: Simptome care pot apărea seara

Aceste simptome se agravează progresiv în timp. Potrivit Dementia UK, unii pacienți vor experimenta un fenomen cunoscut sub numele de „apus de soare”. Aceasta se referă la o schimbare a comportamentului seara.

Sindromul „Apusului de Soare” aduce  o agravare a simptomelor unora dintre pacientii cu  boli neurologice sau degenerative, precum boala Alzheimer. Iar agravarea simptomelor se observa la sfarsitul zilei si in timpul noptii, fara o cauza aparenta

Organizația de caritate explică: „Apusul soarelui este un termen folosit pentru schimbările de comportament care apar seara, în jurul amurgului. Unele persoane care suferă de demență experimentează un sentiment în creștere de agitație sau anxietate în acest moment.”

Semne de „apus de soare” pe care nu e bine să le treci cu vederea

Apusul soarelui face adesea ca persoana cu demență să simtă foarte puternic că se află în locul greșit.

• „Ar putea spune că trebuie să meargă acasă, chiar dacă sunt acasă, sau că trebuie să ia copiii de la școală, chiar dacă acum sunt adulți.”

Alte simptome ale apusului soarelui ar putea include

• țipete
• ceartă,
• confuzia despre cine sunt oamenii sau ce se întâmplă în jurul lor.

Există o serie de motive pentru apusul soarelui.

„Pe măsură ce ziua trece, persoana cu demență devine mai obosită, iar acest lucru poate duce la agravarea simptomelor de demență”, spune Dementia UK. „Foamea, setea și durerea fizică pot juca și ele un rol. Pe măsură ce se lasă întunericul, se aprind luminile stradale și oamenii se instalează pentru seară. Aceste schimbări pot face persoana din ce în ce mai preocupată că se află în locul greșit sau că a uitat să facă ceva vital în timpul zilei.”

Dacă cineva se confruntă cu Sindromul Apusul de Soare, organizația de caritate recomandă să încerce următoarele:

1. Folosiți tehnici de distragere a atenției: intrați într-o cameră diferită, oferiți-i persoanei respective o băutură, o gustare, puneți muzică sau să ieșiți la plimbare.

2. Întrebați-o care este problema. Ascultați cu atenție răspunsul persoanei în cauză și, dacă este posibil,  rezolvați motivul suferinței ei

3. Vorbiți-i într-un mod lent, liniștitor

4. Vorbiți în propoziții scurte și dați instrucțiuni simple pentru a încerca să evitați confuzia

5. Țineți persoana de mână sau așezați-vă aproape de ea și mângâiați-i brațul.

Demență: Modalități de a reduce riscul Sindromului Apusului de Soare

Dementa UK recomandă:

• Urmați o rutină de zi care conține activități care îi plac persoanei
• Încercați să limitați consumul de băuturi alcoolice și cu cofeină
• Încercați să limitați somnul în timpul zilei pentru a-i încuraja să doarmă bine noaptea
• Închideți draperiile și aprindeți luminile înainte de amurg pentru a ușura trecerea la noapte
• Dacă este posibil, acoperiți oglinzile, ferestrele și ușile de sticlă
• Evitați mesele copioase seara
• Introduceți o rutină de seară cu activități care îi plac persoanei, dar încercați să mențineți posturile de televiziune sau radio setate la ceva calmant și liniștit.

Demența este cel mai frecventă la persoanele cu vârsta peste 65 de ani, dar poate apărea la orice vârstă.