Din cuprinsul articolului
Demența este adesea considerată o afecțiune specifică vârstei înaintate, dar demența precoce este tot mai întâlnită, iar primele semne pot apărea chiar și înainte de 50 de ani. Diagnosticul tardiv și confuzia cu alte tulburări cognitive sau psihologice duc la întârzierea tratamentului și la deteriorarea calității vieții.
Mulți tineri care suferă de demență nu primesc un diagnostic corect, deoarece simptomele sunt trecute cu vederea sau atribuite stresului, depresiei sau oboselii cronice. Află care sunt primele semne de avertizare și ce poți face pentru a recunoaște această afecțiune cât mai devreme.
Semnele timpurii ale demenței la tineri
Studiile arată că una din 20 de persoane diagnosticate cu demență are sub 65 de ani. Însă simptomele pot fi diferite față de cele întâlnite la vârstnici, ceea ce face ca afecțiunea să fie greu de recunoscut. Iată câteva semnale de alarmă care nu trebuie ignorate:
🔴 1. Pierderi de memorie care afectează activitățile zilnice
Demența nu înseamnă doar uitarea ocazională a numelor sau a locurilor unde au fost lăsate obiectele. La tineri, episoadele de pierdere a memoriei pot deveni atât de frecvente încât afectează viața profesională și personală. De exemplu, persoana poate uita complet conversațiile recente, poate repeta aceleași întrebări sau poate pierde documente și chei în mod repetat.
Studiu relevant: Potrivit cercetătorilor de la Alzheimer’s Research UK, uitarea detaliilor importante și incapacitatea de a învăța informații noi sunt printre primele semne ale declinului cognitiv.
🟠 2. Dificultăți în găsirea cuvintelor și în exprimare
Unul dintre cele mai frecvente simptome ale demenței la tineri este dificultatea de a se exprima coerent. Oamenii afectați pot începe să caute frecvent cuvinte, să înlocuiască termenii obișnuiți cu alții nepotriviți sau să piardă firul unei conversații.
Exemplu concret: Dacă cineva obișnuia să vorbească fluent și brusc începe să aibă pauze lungi în vorbire sau să uite ce voia să spună, acest lucru poate fi un semn de avertizare.
🔵 3. Schimbări bruște de dispoziție și comportament
Depresia, anxietatea și iritabilitatea fără o cauză evidentă pot fi manifestări timpurii ale demenței. Mulți pacienți sunt diagnosticați greșit cu tulburări psihologice înainte de a primi diagnosticul corect.
Ce spun specialiștii: Un raport publicat în Journal of Neurology arată că modificările de personalitate sunt printre primele simptome ale demenței frontotemporale, o formă rară care afectează în special persoanele sub 60 de ani.
🟣 4. Dezorientare în spațiu și timp
Persoanele cu demență precoce pot avea dificultăți în a recunoaște locuri familiare sau în a estima timpul corect. De exemplu, pot confunda ziua săptămânii sau pot avea probleme în a găsi drumul spre casă, chiar dacă au parcurs traseul de nenumărate ori.
Studiu de referință: Cercetătorii de la University College London au descoperit că problemele de orientare spațială pot apărea chiar și cu 10 ani înainte de diagnosticul oficial.
Factori de risc pentru demența precoce
Deși cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese, există anumiți factori care cresc riscul de apariție a bolii la vârste tinere:
✅ Istoricul familial – Persoanele care au rude diagnosticate cu Alzheimer sau alte tipuri de demență au un risc mai mare.
✅ Leziuni cerebrale – Loviturile la cap, chiar și cele mai ușoare, pot crește riscul de deteriorare cognitivă.
✅ Boli metabolice – Hipertensiunea, diabetul și obezitatea sunt factori de risc pentru afectarea creierului.
✅ Expunerea la toxine – Poluarea, fumatul și consumul excesiv de alcool pot accelera degenerarea neuronală.
Cum poate fi diagnosticată demența la tineri?
Diagnosticarea demenței precoce este complicată, deoarece simptomele pot semăna cu cele ale depresiei sau ale altor tulburări neurologice. Procesul de diagnostic include:
🔹 Teste cognitive și de memorie pentru a evalua funcțiile cerebrale.
🔹 Imagistică cerebrală (IRM sau CT) pentru detectarea eventualelor anomalii.
🔹 Analize de sânge pentru a exclude alte cauze, cum ar fi deficiențele vitaminice sau tulburările hormonale.
Potrivit unui studiu realizat de Mayo Clinic, diagnosticarea precoce îmbunătățește semnificativ șansele de a încetini progresia bolii.
Ce poți face pentru a preveni demența precoce?
Nu există un remediu definitiv pentru demență, dar adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce riscurile:
✔ Alimentație echilibrată – Dieta mediteraneană, bogată în omega-3, fructe și legume, susține sănătatea creierului.
✔ Activitate fizică regulată – Exercițiile aerobice stimulează circulația sângelui către creier.
✔ Somn de calitate – Lipsa somnului poate accelera acumularea de proteine toxice în creier.
✔ Menținerea unei vieți sociale active – Interacțiunile sociale stimulează funcțiile cognitive.
✔ Evitarea stresului cronic – Meditația și tehnicile de relaxare pot ajuta la protejarea creierului.
Cercetătorii de la Harvard Medical School au demonstrat că un stil de viață sănătos poate reduce riscul de demență cu până la 40%.
Când ar trebui să consulți un medic?
Dacă observi dificultăți de memorie, probleme de concentrare sau schimbări comportamentale inexplicabile, este recomandat să consulți un neurolog. Chiar dacă simptomele nu indică demență, un diagnostic precoce poate ajuta la identificarea altor probleme de sănătate.
Specialiștii recomandă să nu ignori semnele timpurii, mai ales dacă afectează activitățile zilnice.
Demența precoce este o afecțiune reală, dar adesea ignorată. Simptomele pot apărea subtil și pot fi confundate cu stresul sau oboseala. Recunoașterea timpurie a semnelor poate face diferența dintre o evoluție rapidă a bolii și un control eficient al acesteia.
Dacă ai observat simptome neobișnuite la tine sau la cineva apropiat, nu amâna un consult medical. Un diagnostic corect poate schimba viitorul.
