Din cuprinsul articolului
Semnalele pe care le transmite organismul, în cazul deficitului de magneziu. Magneziul este un mineral vital care joacă un rol crucial în numeroase funcții fiziologice din organism.
În timp ce bărbații adulți au nevoie de 400-420 mg de magneziu zilnic, femeile au nevoie de 310-320 mg din acest mineral esențial zilnic. Femeile însărcinate necesită aproximativ 350-360 mg din acest mineral zilnic și 310-320 mg din acesta în timpul alăptării.
Când nivelurile de magneziu sunt scăzute, o afecțiune cunoscută sub numele de hipomagnezemie, poate duce la o varietate de probleme de sănătate care afectează diferite sisteme.
Dacă dieta dumneavoastră conține mai puțin de 300 mg de magneziu, este posibil să aveți următoarele simptome:
Una dintre funcțiile primare ale magneziului este rolul său în contracția și relaxarea mușchilor. Nivelurile inadecvate de magneziu pot perturba acest echilibru, ducând la crampe musculare, spasme și slăbiciune generală.
Aceste simptome sunt deosebit de vizibile în mușchii scheletici și pot afecta diferite părți ale corpului, inclusiv picioarele și abdomenul.
În plus, deficiența de magneziu poate contribui la afecțiuni precum sindromul picioarelor nelinistite, în care indivizii experimentează senzații inconfortabile în picioare, adesea ameliorate prin mișcare.
Magneziul este esențial pentru menținerea unui ritm cardiac și a tensiunii arteriale sănătoase. Nivelurile scăzute de magneziu pot duce la bătăi neregulate ale inimii (aritmie) și pot crește riscul de probleme cardiovasculare.
Magneziul ajută la reglarea impulsurilor electrice care controlează contracția inimii, iar o deficiență poate perturba acest proces. În plus, magneziul este implicat în relaxarea vaselor de sânge, iar nivelurile inadecvate pot contribui la hipertensiune (tensiune arterială ridicată).
Cercetările sugerează o corelație între aportul scăzut de magneziu și un risc crescut de boli cardiovasculare.
Sistemul nervos, în special, se bazează pe magneziu pentru buna funcționare, iar nivelurile scăzute de magneziu se pot manifesta prin diferite simptome neurologice. Acestea pot include anxietate, depresie și chiar convulsii.
Magneziul are un rol în reglarea neurotransmițătorilor și susținerea stabilității generale a sistemului nervos. În consecință, o deficiență poate afecta starea de spirit și poate contribui la tulburări de sănătate mintală.
Magneziul este strâns legat de sănătatea oaselor, lucrând împreună cu calciul și vitamina D. Nivelurile scăzute de magneziu pot compromite densitatea osoasă și pot crește riscul de osteoporoză.
Magneziul ajută la absorbția și metabolismul calciului, iar atunci când nivelurile sunt insuficiente, este posibil ca calciul să nu fie utilizat eficient în formarea oaselor. Acest dezechilibru poate slăbi oasele și le poate face mai susceptibile la fracturi.
Magneziul este implicat în metabolismul energetic, jucând un rol crucial în producerea de adenozin trifosfat (ATP), moneda energetică primară a organismului. Când nivelurile de magneziu sunt scăzute, eficiența producției de ATP poate scădea, ceea ce duce la oboseală și slăbiciune.
Persoanele cu deficit de magneziu raportează adesea că se simt obosiți și letargici chiar și după odihnă adecvată.
Magneziul este implicat în reglarea diverșilor hormoni, inclusiv a celor care controlează stresul și somnul. Nivelurile scăzute de magneziu pot contribui la un dezechilibru al hormonilor de stres, ceea ce duce la creșterea sentimentelor de anxietate și tensiune.
În plus, deficiența de magneziu poate afecta producția de melatonină, un hormon esențial pentru reglarea somnului, ceea ce poate duce la insomnie sau la perturbarea tiparelor de somn.
Magneziul este esențial pentru dezvoltarea corectă a fătului în timpul sarcinii. Nivelurile scăzute de magneziu la femeile însărcinate pot crește riscul de complicații, inclusiv preeclampsie, naștere prematură și probleme de dezvoltare la nou-născut.
Aportul adecvat de magneziu este crucial pentru susținerea sănătății atât a mamei, cât și a fătului în curs de dezvoltare.
Magneziul este esențial pentru funcția insulinei, iar nivelurile scăzute au fost asociate cu rezistența la insulină. Insulina este un hormon responsabil de reglarea nivelului de zahăr din sânge.
Atunci când organismul devine mai puțin sensibil la insulină, poate contribui la dezvoltarea diabetului de tip 2. Cercetările sugerează că menținerea nivelurilor optime de magneziu poate juca un rol în prevenirea sau gestionarea rezistenței la insulină și a diabetului.
În săptămâna 4-11 noiembrie 2024, Cristina Demetrescu a explicat că intrarea lui Marte în zodia…
La Spitalul Orășenesc Mioveni din județul Argeș a fost realizată o intervenție chirurgicală remarcabilă în…
Începând cu 1 ianuarie 2025, unii pensionari din România vor beneficia de o majorare a…
Meteorologii au emis noi prognoze pentru iarna 2024-2025, care va aduce surprize. Deși vom avea…
Investiția în cercetare-dezvoltare la nivelul industriei farmaceutice inovatoare reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie…
Miliardarul Bill Gates a lansat un nou avertisment şi susţine că omenirea, chiar dacă va…