Din cuprinsul articolului
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care va avea loc miercuri, 30 aprilie 2025, ora 14:00, la Palatul Cotroceni.
Pe agendă ar urma să se afle participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030, proiectul de Lege a apărării naţionale a României şi Planul naţional privind mobilitatea militară.
Alte subiecte vizează proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate naţională în domeniul hidroenergiei şi viziunea strategică naţională în domeniul spaţial.
Planul naţional privind mobilitatea militară, pe agenda reuniunii CSAT
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030; proiectul de Lege a apărării naţionale a României; Planul naţional privind mobilitatea militară; Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate naţională în domeniul hidroenergiei; Viziunea strategică naţională în domeniul spaţial.
”În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale”, precizează sursa citată de News.ro.
Ultima şedinţă a CSAT a avut loc pe 28 martie, când s-a discutat despre situaţia din Ucraina. De asemenea, s-a discutat despre întârirea apărării pe Flancul Estic al NATO şi s-a convenit asupra creşterii etapizate a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare.
De asemenea, membrii CSAT au decis că România va cumpăra o navă nouă, de tip corvetă uşoară, Ministerul Apărării fiind desemnat să realizeze demersurile necesare.
Ce este proiectul ”Readiness 2030”
”Readiness 2030” este un proiect strategic al Uniunii Europene care urmărește să îmbunătățească capacitatea de reacție rapidă a statelor membre în fața crizelor multiple.
Planul presupune o mai bună coordonare a resurselor financiare și umane între statele membre și instituțiile europene, consolidarea infrastructurii de securitate și dezvoltarea unor mecanisme de intervenție rapidă în cazul unor conflicte sau al unor crize interne majore.
Linii de acțiune:
- reducerea decalajelor de capacitate între state, care să pună accent pe punctele forte ale fiecărui stat,
- creșterea achizițiilor în comun pentru echipamentele industriei de apărare europene,
- sprijinirea Ucrainei printr-o asistență militară sporită și o integrare mai profundă a industriilor de apărare europene și ucrainene,
- simplificarea reglementărilor,
- accent pe inovații critice, cum ar fi AI și tehnologia cuantică,
- creșterea pregătirii europene pentru scenariile militare cele mai nefavorabile, prin îmbunătățirea mobilității militare, stocuri și consolidarea frontierelor externe, în special granița terestră cu Rusia și Belarus.
Planul Readiness 2030 permite cheltuieli de peste 800 de miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:
Este vorba despre un pachet ambițios de apărare care oferă pârghii financiare la dispoziția imediată a statelor membre ale UE pentru a crește rapid și semnificativ investițiile în apărare și capacitățile de apărare.
1. Excepții fiscale pentru cheltuielile militare. În următorii 4 ani, fiecare stat va putea cheltui 1,5% din PIB pentru apărare fără ca acest lucru să afecteze plafonul datoriei impus de Bruxelles.
