Din cuprinsul articolului
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că Europa este pregătită să investească masiv în apărare, mobilizând până la 840 de miliarde de dolari pentru a răspunde urgențelor pe termen scurt și nevoilor de securitate pe termen lung.
Într-un context marcat de tensiuni cu Rusia și incertitudini legate de sprijinul SUA, ce înseamnă această decizie pentru Europa și pentru România, membră a flancului estic NATO?
Un plan ambițios pentru o Europă mai sigură
Într-o conferință de presă susținută pe 4 martie 2025 la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, Ursula von der Leyen a anunțat un plan fără precedent, conform CNBC: „Europa este gata să-și crească masiv cheltuielile pentru apărare.” Ea a estimat că noile inițiative ar putea mobiliza până la 800 de miliarde de euro (aproximativ 840 de miliarde de dolari) pentru a răspunde atât nevoilor imediate, precum sprijinul pentru Ucraina, cât și obiectivelor pe termen lung de consolidare a securității europene.
Acest plan vine în contextul în care liderii europeni se pregătesc pentru un summit dedicat apărării și sprijinului pentru Ucraina, programat pe 6 martie la Bruxelles. Declarația lui von der Leyen urmează tensiunilor recente dintre Europa și SUA, după ce vicepreședintele american JD Vance a criticat liderii europeni la München, iar administrația Trump a avut un schimb de replici aprins cu președintele ucrainean Volodimir Zelensky în Biroul Oval.
De ce are Europa nevoie de o astfel de investiție?
Europa se confruntă cu provocări majore de securitate, accentuate de invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și de incertitudinile legate de angajamentul SUA în NATO sub administrația Trump. Von der Leyen a subliniat că investițiile sunt necesare „pentru a răspunde urgenței pe termen scurt și pentru a sprijini Ucraina, dar și pentru a aborda nevoia pe termen lung de a ne asuma mai multă responsabilitate pentru securitatea europeană.”
Analiștii economici estimează că această mobilizare financiară ar putea include împrumuturi comune la nivelul UE, relaxarea regulilor fiscale pentru cheltuieli de apărare și adaptarea mandatului Băncii Europene de Investiții (EIB) pentru a finanța proiecte militare. Potrivit unui raport al think tank-ului Bruegel, Europa ar avea nevoie de „250 de miliarde de euro anual și 300.000 de trupe suplimentare” pentru a descuraja o agresiune rusească fără sprijin american.
Cum va fi afectată România?
România, ca membru al flancului estic al NATO, se află într-o poziție strategică sensibilă, la granița cu Ucraina. Această inițiativă ar putea aduce beneficii semnificative, dar și provocări. Pe de o parte, investițiile masive în apărare ar putea însemna mai multe fonduri pentru modernizarea armatei românești, consolidarea bazelor NATO din regiune și proiecte precum baza HIMARS de la Bacău sau achizițiile de rachete Patriot.
Pe de altă parte, România ar putea fi nevoită să contribuie financiar la acest efort comun, ceea ce ar pune presiune pe bugetul național, deja tensionat. În 2025, România alocă aproximativ 2% din PIB pentru apărare, conform angajamentelor NATO, dar noile planuri ar putea cere o creștere la 2,5% sau mai mult, în linie cu recomandările Goldman Sachs pentru zona euro.
Europa și NATO: O relație complexă
Planul lui Von der Leyen subliniază și dorința Europei de a lucra „împreună cu partenerii din NATO”, dar fără a depinde exclusiv de SUA. În contextul în care Trump a cerut insistent țărilor NATO să crească cheltuielile de apărare, Europa pare să-și asume un rol mai independent. Indicele Stoxx Aerospace and Defense a crescut cu aproape 23% de la începutul anului 2025, reflectând încrederea investitorilor în această direcție, conform datelor raportate de CNBC.
Totuși, nu lipsesc obstacolele. Ideea unor împrumuturi comune pentru apărare, similar programului NextGenerationEU post-pandemie, este controversată. Țări precum Germania, mai conservatoare fiscal, preferă să exploreze alte opțiuni înainte de a accepta noi datorii comune.
