Din cuprinsul articolului
Conferința de Securitate de la Munchen, desfășurată recent, a adus în prim-plan o serie de schimbări semnificative în peisajul geopolitic global. Iată cele cinci concluzii cheie desprinse de BBC:
Sfârșitul unei ere pentru NATO
Fondată în 1949 pentru a contracara expansiunea fostei Uniuni Sovietice în Europa, NATO nu mai reflectă realitățile geopolitice actuale. Organizația, care numără acum 32 de membri, inclusiv multe state din Europa de Est, rămâne un aliat puternic, dar declarațiile recente sugerează o schimbare majoră. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a cerut țărilor europene să își crească semnificativ cheltuielile pentru apărare. El a subliniat că Europa nu mai poate conta automat pe ajutorul Statelor Unite și va trebui să acopere „marea majoritate” a cheltuielilor militare pentru Ucraina.
Politica față de Ucraina răsturnată
La Conferința de Securitate de la München, reprezentantul lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a afirmat că europenii nu ar trebui să participe la negocierile cu Rusia privind războiul din Ucraina. Conform declarațiilor lui Kellogg, negocierile vor include doar Ucraina, Rusia și un mediator, iar Europa nu va avea un rol activ în procesul de discuție. Kellogg a fost clar în privința poziției sale, menționând că, deși europenii ar putea face propuneri, nu vor fi invitați la masa negocierilor.
Această abordare unilaterală a fost rapid criticată de mai mulți politicieni europeni, care au subliniat importanța implicării Europei în discuțiile privind securitatea Ucrainei și a întregii regiuni europene. Cancelarul german Olaf Scholz și Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, au subliniat că suveranitatea Ucrainei nu ar trebui să fie tratată doar din perspectiva americană și că securitatea europeană trebuie să joace un rol esențial în procesul de negociere.
În acest context, Donald Trump a anunțat că ar putea organiza o întâlnire cu Vladimir Putin în Arabia Saudită, unde, conform unor surse, se va discuta despre încetarea războiului din Ucraina. Trump consideră că Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski doresc amândoi o încheiere a conflictului, iar întâlnirea ar putea avea loc înainte de începerea lunii martie, în perioada Ramadanului.
Totodată, Kellogg a clarificat că, în cazul unui acord de pace, forțele de menținere a păcii din Ucraina ar trebui să provină exclusiv din țările europene, o declarație care sugerează o implicare continuă a Europei în acest conflict, chiar dacă nu este inclusă direct în negocierile de pace. Deși oficialii europeni nu sunt pe deplin la curent cu detaliile întâlnirii Trump-Putin, este evident că întreaga regiune europeană este afectată de modul în care evoluează discuțiile dintre SUA și Rusia.
Războiul din Ucraina va marca trei ani pe 24 februarie, iar viitorul negocierilor între puterile mondiale rămâne incert.
Cheltuielile de apărare trebuie să crească
Europa este de acord că trebuie să își majoreze rapid cheltuielile de apărare pentru a face față unei Rusii tot mai îndrăznețe. Actualul prag NATO de 2% din PIB ar putea fi ridicat la 3%, în timp ce fostul președinte american Donald Trump ceruse țărilor europene să investească până la 5% din venitul național în apărare. În ciuda acestor presiuni, Europa a depășit deja Statele Unite în ceea ce privește ajutoarele pentru Ucraina. De exemplu, Europa a alocat 70 de miliarde de euro pentru ajutoare financiare și umanitare, precum și 62 de miliarde de euro pentru ajutoare militare, în comparație cu cele 64 de miliarde de euro alocate de SUA.
Discursul „nefericit” al lui JD Vance
Discursul vicepreședintelui american JD Vance a stârnit controverse, fiind considerat de mulți delegați drept „nefericit” și „insultător”. În loc să liniștească europenii cu privire la sprijinul continuu al SUA pentru Ucraina, Vance a acuzat guvernele europene, inclusiv pe cele britanice, de o retragere a valorilor și de ignorarea preocupărilor cetățenilor privind migrația și libertatea de exprimare. Discursul a fost primit cu tăcere în sală și ulterior criticat de politicieni, dar a fost apreciat de susținătorii fostului președinte Donald Trump.
Diviziune și discordie între SUA și Europa
În ciuda discuțiilor majore despre geopolitică, relațiile transatlantice au fost marcate de tensiuni, inclusiv pe teme economice. Donald Trump a anunțat intenția de a introduce un tarif de 25% pe toate importurile de oțel și aluminiu din martie, ceea ce reflectă fisuri tot mai vizibile între pozițiile Washingtonului și ale Europei. În contrast, Regatul Unit încearcă să mențină echilibrul între SUA și Uniunea Europeană, cu premierul Sir Keir Starmer declarând că ambele entități sunt importante pentru Marea Britanie, fără a alege între ele. În plus, echipa lui Trump a emis mesaje contradictorii, retractându-se la doar o zi după anunțurile anterioare.
