Din cuprinsul articolului
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în cazul cererii formulate de Călin Georgescu privind anularea hotărârii Biroului Electoral Central de reluare a alegerilor reprezintă un moment important în această dispută juridică. Instanța supremă a decis, definitiv, să decline competența soluționării cauzei către Curtea de Apel București, stabilind că aceasta este instanța competentă material să judece cazul.
Respingerea excepției necompetenței generale: ÎCCJ a respins argumentul invocat de Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Serviciul Român de Informații (SRI) și Statul Major al Apărării, care susțineau că instanțele judecătorești nu ar fi competente să se pronunțe în această cauză. Instanța a considerat excepția ca fiind nefondată.
Soluția instanței
Admiterea excepției necompetenței materiale: ÎCCJ a constatat că nu este competentă să soluționeze această speță din punct de vedere material. Prin urmare, dosarul a fost trimis Curții de Apel București, instanță competentă pentru astfel de cereri.
„Respinge excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi intimaţii Serviciul Român de Informaţii şi Statul Major al Apărării prin Şeful Statului Major al Apărării, ca nefondată. Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Declină competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, precizată şi completată formulată de reclamanţii Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi Georgescu Călin, în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi Şeful Statului Major al Apărării, Guvernul României prin Prim-Ministru, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională a României, Serviciul Român de Informaţii, Preşedintele României, Klaus Iohannis reprezentat de Administraţia Prezidenţială şi Lasconi Elena – Valerica, privind anularea Deciziilor Biroului Electoral Central nr. 230D din 06.12.2024, nr. 231D din 07.12.2024 şi nr. 232D din 07.12.2024 şi obligarea Guvernului României la emiterea unei noi hotărâri de Guvern, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Fără cale de atac. Pronunţată astăzi, 16 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei”, arată soluția instanței.
Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale, a continuat să atragă atenția publică prin contestarea deciziei Biroului Electoral Central (BEC) privind reluarea alegerilor prezidențiale. Luni, 16 decembrie, acesta s-a prezentat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), cerând anularea hotărârii BEC, o decizie luată în urma unei hotărâri anterioare a Curții Constituționale a României (CCR).
Contextul anulării alegerilor prezidențiale
Hotărârea CCR: Alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională pe 6 decembrie, chiar în timpul procesului de vot al românilor din diaspora, pe baza unor rapoarte desecretizate ale serviciilor de informații. Aceste documente ar fi semnalat nereguli majore care au afectat integritatea procesului electoral.
Decizia BEC: În urma acestei hotărâri, BEC a dispus reluarea alegerilor prezidențiale, o măsură care a provocat controverse și proteste din partea unor candidați, inclusiv a lui Călin Georgescu.
Demersul lui Călin Georgescu
Georgescu a contestat decizia BEC, argumentând că reluarea alegerilor ar fi o încălcare a drepturilor democratice și o măsură lipsită de transparență. Acesta a solicitat ÎCCJ să anuleze hotărârea BEC și să dispună măsuri care să garanteze corectitudinea procesului electoral.
Aspecte controversate ale situației
Rapoartele desecretizate: Documentele invocate de CCR și BEC au ridicat semne de întrebare cu privire la influența și rolul serviciilor de informații în procesul electoral. Implicarea Serviciului Român de Informații (SRI) și a altor instituții a alimentat suspiciuni legate de un posibil amestec în desfășurarea alegerilor.
Impactul asupra diasporei: Hotărârea CCR de anulare a alegerilor în timp ce votul era în desfășurare a generat confuzie în rândul românilor din străinătate, care au fost puternic afectați de incertitudinea juridică.
ÎCCJ a decis, luni, să decline competența către Curtea de Apel București, considerând că aceasta este instanța potrivită pentru soluționarea cererii lui Georgescu. Astfel, procesul continuă în instanța de contencios administrativ.
