De ce sunt prăjelile „delicatese” extrem de nocive și ce boli te pândesc dacă le consumi în exces

Mâncâm mult prea multe prăjeli iar medicii avertizează că din acest motiv ulcerele, gastritele şi chiar cancerele sunt din ce în ce mai frecvente. Sunt însă soluţii care să te ajute să mai scazi din efectele nocive ale prăjelilor: folosirea uleiului de măsline, a celui de palmier, controlul temperaturii de prăjire sunt doar câteva dintre acestea.

• Şi dacă nu pot renunţa la prăjeli?

Rântaşurile, carnea de pui sau de porc prăjite, jumările sau cârnăciorii prăjiţi sunt „delicatese’’ la care mulţi români nu vor sau nu pot să renunţe. În timp, toate acestea pot agrava boli grave de stomac, cum sunt ulcerele şi gastritele şi chiar cancerele de stomac. Dacă eşti în situaţia în care tu sau cei din familie nu pot renunţa la prepararea mâncărurilor în acest fel, încearcă să urmezi sfaturile unor medici specialişti pentru a avea cât mai puţin de suferit.

• Atenţie la temperaturi !

Să vorbim mai întâi de prajirea în ulei de floarea soarelui. Fie că prăjeşti sau căleşti ceapă, legume sau cartofi, ai mare grijă să nu exagerezi cu temperaturile. Atunci când prajirea se face la temperaturi ce depăşesc 220 de grade, se produc ceea ce specialiştii numesc peroxidări toxice pentru organism (mai popular acest fenomen se numeşte şi râncezire). Dacă prăjeşti cartofi, spre exemplu, sau orice conţine amidon apar nişte substanţe cancerigene pentru organism (numite acrilamide). Nu este bine nici să păstrezi uleiul în care prăjeşti şi să-l combini cu unul proaspăt, pentru că substaneţele toxice prezente în uleiul folosit deja vor intra şi în cel proaspăt adăugat. Ideal ar fi să schimbi uleiul ori de câte ori prăjeşti şi să ai girjă ca temperatura să nu nu depăşească 180 de grade. Cum îţi dai însă seama la ce temepratură a ajuns uleiul? Fii atentă ca din tigaie să nu iasă fum. Recomadarea specialiştilor în alimentaţie ar fi să nu se pună legumele sau orice altceva în acelaşi timp cu uleiul. Mai întâi, aşteapată ca uleiul să se încingă puţin (până la 180 de grade C) şi apoi adaugă şi legumele sau carnea. Dacă foloseşti friteuza, după 5-6 folosiri este mai sănătos să înlocuieşti complet uleiul. Pentru prăjire, este bine să se folosească tigăi teflonate sau sferice şi să se pună cât mai puţină grăsime.

• Inhalarea fumului, pericol de cancer

Şi inhalarea fumului rezultat din prăjirea uleiului poate fi periculoasă. Mai ales atunci când iese foarte mult fum, în atmosferă se degajă o substanţă foarte periculoasă, acroleină, care este responsabilă de apariţia ulcerelor. Cei care muncesc în astfel de medii doar prin inhalarea aerosolilor, fără a mânca gogoşile sau cartofii prajiţi pe care le prepară, se pot îmbolnăvi de ulcer, gastrită (considerate chiar boli profesionale) şi chiar de cancere. În mod normal, acolo unde uleiul este folosit de mai multe ori, ar trebui să se folosească un amestec de uleiuri care sunt rezistente la oxidare şi pot fi utilizate de mai multe ori.

• Să prăjesc făina sau bulionul?

Nici făina sau bulionul prăjite chiar pentru o perioadă scurtă de timp în ulei încins nu sunt o alternativă sănătoasă de preparare a mâncării. De asemenea, şi în urma acestor prăjeli specialiştii avertizează că se degajă periculoasele substanţe cancerigene, acrilamidele. Făina, ca şi cartoful, conţine amidon iar substanţele toxice se generează mai ales atunci când se foloseşte ulei foarte încins. Nu înseamnă însă că dacă vei prăji fără ulei, în vase de teflon, ceea ce prepari este pe deplin sănătos. În acest fel se activează însă mai puţine substanţe toxice.

• Şi carnea la grătar poate fi periculoasă

Cum prepari totuşi mâncarea pentru a avea garanţia că este sănătoasă?  Nutriţioniştii recomandă coacerea, înăbuşirea, fierberea şi prepararea la grătar. Atenţie însă la grătare. Şi în urma preparării cărnii pe grătar pot rezulta nişte compuşi chimici nocivi. Pentru a nu se ajunge aici, trebuie să fiţi atente la tipul de grătar pe care-l folosiţi şi la modul de preparare a cărnii. Atunci când grătarul se face cu lemne sau cărbuni, trebuie să se evite ca grăsimea să cadă pe ele şi să ia foc, pentru că rezultă nişte substanţe periculoase, pe care specialiştii le numesc hidrocarburi policiclice aromate. Şi acestea sunt cancerigene, dacă contaminează friptura prin arderea grăsimilor.

Alte variante de preparare la grătar a mâncării prespun folosirea grătarului cu aer cald sau cu abur (preparare prin înăbuşire), a grătarului vertical (cel folosit pentru prapararea de soarma sau kebab) sau a celui din fontă. Este foarte bine ca după fiecare folosire grătatul să fie imediat curăţat. O soluţie şi mai bună de praparare a mâncării la grătar este cea care elimină folosirea focului direct. Este vorba grătare dotate cu o pantă specială, focul nemaintrând în contact direct cu grătarul, ci doar cu acea pantă.

• Untura de porc = ateroscleroză

Nici untura nu este o alternativă prea bună de preparare a mâncărurilor. Folosirea unturii la prăjit generează aceeaşi peroxizi toxici care apar şi atunci când prăjeşti în ulei. În plus, untura folosită în alimentaţie favorizează formarea plăcilor de aterom, creşterea colesterolului din sânge şi în consecinţă apariţia unor afecţiuni ale inimii precum ateroscleroza. Pentru acelea dintre voi care folosesc untură la gătit, medicii oferă un mic truc: ca să împiedicaţi râncezirea ei, atunci când o topiţi adăugaţi ceapă sau suc de ceapă. Aceasta conţine substanţe antioxidante, care frânează generarea peroxizilor, oferind rezistenţă la oxidare.