Ce se ascunde în spatele OBSESIEI pentru diete? De ce este aceasta principala grijă a femeilor

Din cuprinsul articolului

Tinere sau mai coapte, aproape toate femeile trec prin „febra dietelor”. Unele devin brusc vegetariene sau exagerează cu mersul la sală. Altele încearcă zeci de rețete pentru slăbit sau ajung să își taie din stomac. În spatele acestei obsesii de a arăta bine se ascunde, însă, o posibilă traumă

Dana Lascu

Psihoterapeutul Constantin Cornea spune că un prim răspuns simplu ar fi că femeile sunt veșnic la dietă pentru că sunt nemulțumite, cu sau fără motiv, de felul în care arată, sau pentru că au o stimă de sine scăzută. Însă, pe cât pare de simplu, pe atât este de profund. „Undeva, cândva, pe parcursul vieții, au suferit o traumă care le-a făcut să nu se mai poată opri din mâncat. Sau le-a distrus pur și simplu stima de sine, făcându-le să se considere grase, chiar dacă nu au un motiv real”, spune psihoterapeutul.

Tot el ne detaliază efectele negative pe care le are asupra organismului o stimă de sine scăzută sau o traumă. Acestea sunt:

Dezvoltă un comportament alimentar obsesiv-compulsiv.
Ajung să țină tot felul de diete, cu suport științific sau după ureche.
Ajung la obezitate, anorexie, bulimie etc.
Fac activitate fizică până la epuizare.
Dacă nimic nu reușeșlte, fără ezitare ajuns să facă operație de rezecție de stomac.
Lipoaspirația devine obișnuință.

Dar ce poate provoca o astfel de trauma psihologică?

„Plaja este largă. Spre exemplu, divorțul, decesul cuiva drag, șomajul, o iubire neîmpărtășită, o familie de proveniență cu probleme, un loc de muncă cu probleme, un accident etc”, detaliază Constantin Cornea. „De asemenea, nu trebuie exclusă cauza medicală, cum ar fi o dereglare hormonală”, continuă el.

Soluții sunt, dar nimic nu se rezolvă peste noapte. „Psihoterapia, tratamentul medicamentos, sportul sub îndrumarea unui instructor. Dacă – să spunem – comportamentul alimentar greșit s-a născut în urma unei traume, prima indicație rămâne psihologul. Cu ajutorul lui, puteți trece cu adevărat peste întâmplarea nefericită. De asemeanea, puteți învăța o metodă de a vă stăpâni emoțiile fără a fi nevoite să le înecați în mâncare sau alcool. Mâncarea în exces, regimul alimentar exagerat, alcoolul, țigările sau drogurile nu sunt nici pe departe soluții de a scăpa de traumă”, subliniază expertul.

Dieta și vârsta: cauze și soluții

Copilăria.

În copilărie, totul depinde de părinți. „Dacă aceștia sunt exagerați, atunci relația copilului cu alimentația va conține o traumă gravă. Orice exagerare a părinților poate naște o tulburare alimentară la copil, de la anorexie și bulimie, la obezitate sau mâncat obsesiv compulsiv”, explică psihoterapeutul Constantin Cornea.

Sfatul specialistului: „părinții să aibă un plan alimentar cât mai clar, cu ore de masă și alimente permise. De asemenea, este foarte important ca părinții să reprezinte un model pe care copilul să îl imite.

Adolescența.

„Acum alimentația are foarte mare legătură cu stima de sine. Dacă până l această vârstă sintagma „gras și frumos” reprezenta un reper indus de bunici sau părinți, lumea se schimbă. Prietenii, în special sexul opus, fac legea. La această vârstă se pot dezvolta afecțiuni psihologice de genul: anorexie sau bulimie, ori afecțiuni ale aparatului digestiv, precum gastrită, ulcer etc. Toate acestea pentru a face față alimentației adolescentine, dar și pentru a corespunde imaginii pe care ceilalți o pretind de la adolescent. Pe scurt, modul în care înțelege adolescentul că este perceput de mediul său, devine foarte important și poate duce la decizii radicale. De asemenea, modul în care consider că arăt se trasformă în magnet ce poate apropia sau respinge sexul opus. La această vârstă, alimentația se confundă cu succesul avut în dragoste”, explică expertul.

Prima tinerețe.

Capitolul început la adolescență continuă, din păcate, explică psihoterapeutul. „Lumea exterioară pentru ei arată așa: colegii, prietenii și impresiile lor despre mine contează foarte mult. Atât de mult încât pot dezvolta tulburări alimentare, sau afecțiuni ale stomacului, cum ar fi gastrită sau ulcer. Practic, la această vârstă, orice surpulus de greutate te poate face să te consideri urât, gras, ceea ce duce la imposibilitatea de a-ți găsi sau a păstra un partener, o parteneră. Dacă adolescența a fost traumatică, tinerețea tinde să devină la fel. Stima de sine este foarte importantă și poate fi regăsită, apelând la un psiholog, la un nutriționist, sau la un sport. Toate acestea având rolul de a mă transforma în cea mai bună variantă posibilă a mea!”, detaliază Constantin Cornea.

Dieta la 30 sau la 40 de ani.

„Are legătură cu viața de familie. Dacă am sau nu o familie. Dacă am sau nu un copil. Dacă am sau nu o carieră. Familia, copilul, cariera, pot constitui repere ce mă pot face să îmi trăiesc viața liniștit sau depresiv ori anxios. Decesul cuiva drag, divorțul, șomajul, un program de muncă prea lung, lipsa prietenilor sau prietenii toxici sunt tot atâtea motive care mă pot motiva sau nu. Marile drame, pot duce la afecțiuni psihologice grave, care pot avea și o componentă alimentară. De aceea, la această vârstă, prima soluție o reprezintă psihologul. Pentru ca mai apoi să apelați motivat la nutriționist și la sport”, subliniază psihoterapeutul.

Apoi, el atrage atenția că la 40 de ani istoricul de viață devine din ce în ce mai evident. „O viață dezorganizată, cu multe nopți pierdute, cu mult alcool sau muncă în exces, problemele psihologice nerezolvate sau problemele medicale recurente, pote duce la acumularea multor kilograme, care pot deveni foarte greu de dat jos. Soluții găsiți, în ordine, la: psiholog, nutriționist, sport, prieteni, reconsiderarea carierei, viața socială activă, hobby-uri etc”.

La 50 si 60 de ani.

Specialistul spune că, la această vârstă este foarte important să aveți un corp sănătos, cu o minte pe măsură. „Puteți realiza acest deziderat, apelând la psiholog pentru a scăpa de traume, la sport pentru a căpăta încredere în calitățile voastre fizice. De asemenea, familia și prietenii sunt foarte importanți, precum și o viață socială activă: filme, spectacole, teatru, ieșiri la cafenea etc”.

Viața nu se termină la 70 de ani

„La 70 de ani și după, sănătatea fizică și psihică sunt extrem de importante. Cu siguranță când erați tineri, vă gândeați că nu veți ajunge niciodată la această vârstă, iar acum puteți avea senzația că viața a trecut prea repede, pe lângă voi. Dacă aveți tendința de a deveni depresivi, anxioși sau ipohondri, apelați la un psiholog. Fiecare vârstă are părțile ei frumoase, prin care puteți redescoperi savoarea vieții. Nu vă gândiți nicio clipă că viața a trecut, ba din contră, gândiți-vă că ați acumulat o experiență de viață enormă, care merită împărtășită, sau care vă dă dreptul să faceți tot ceea ce ați visat toată viața, dar nu v-au permis timpul, banii…”, conchide psihoterapeutil Constantin Cornea.