Din cuprinsul articolului
Creștinii sărbătoresc pe 25 Martie Praznicul Bunei Vestiri, , când Dumnezeu – prin glasul Arhanghelului Gavriil – o anunță pe Sfânta Fecioară Maria că a fost aleasă să-l nască pe Iisus.
Bună Vestire a Naşterii lui Hristos a fost adusă la cetatea din Galileea, Nazaret. Vestitorul marii înnoiri a fost Arhanghelul Gavriil (al cărui nume înseamnă în limba ebraică „Dumnezeu este puterea mea”): “Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Luca 1, 35).
Creştinii ţin cu sfinţenie această sărbătoare având în vedere faptul că la nouă luni distanţă, Iisus Hristos se naşte. Se spune că aceasta este ziua în care e bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor.
Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sarbatoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, că cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea.
De menționat faptul că, toate întâmplările acestui eveniment al Bunei Vestiri au fost redate de către un singur evanghelist din cei patru: Sfântul Evanghelist Luca.
Tradiţia ne povesteşte că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, acesta fiind un mare păcat. Străbunii credeau cine se ceartă în această zi va avea parte de necazuri tot anul.
Pâine și sare – mâncare pentru îngeri
Sâmbătă, îngerii sunt hrăniţi cu pâine şi sare aşezate în pragul casei pentru a ne veghea tot anul. Primul cântec al cucului trebuie să ne găsească îmbrăcaţi în straie curate şi este bine să mâncăm peşte.
De Blagoveştenie se aprind focuri în curte
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia.
În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii. Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit.
Conform tradiţiei populare, în Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.
Pescarii nu aruncă mămăliga în apă
Fiind dezlegare la peste, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii.
