În ciuda progreselor în medicină, pentru cancer nu s-a găsit un tratament care să-l vindece 100%. Între timp, a devenit o molimă: este principala cauză de mortalitate în lume (ucide aproape 8 milioane de oameni anual) şi se preconizează că numărul îmbolnăvirilor va creşte cu 50% în următorii 20 de ani.
Prognosticul depinde de stadiul bolii (cu cât este mai incipient, cu atât pacientul trăieşte mai mult), dar şi de gene (anumite gene grăbesc evoluţia chiar şi în stadiul I). Totuşi, există anumite cancere care evoluează exploziv, indiferent de stadiu: cancerul pulmonar, de pancreas, de stomac şi cel hepatic.
În topul cancerelor „blânde”, care evoluează mai lent, se află cel de prostată, de testicule, la sân şi leucemiile. „Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche că sunt cuminţi. Cancerul la sân poate fi foarte agresiv şi în stadiul I, dacă este prezentă o anumită genă”, atrage atenţia dr.Florin Băcanu, medic oncolog și Vicepreședinte la Societatea Națională de Oncologie Medicală din România.
Cancerul pulmonar şi cel gastric ucid cei mai mulţi oameni, în lume. În România, cancerul la plămâni conduce la mortalitate, fiind urmat de cancerul la sân, de colon, de col şi de prostată. Cât despre incidenţă, cancerul la sân este cel mai frecvent, urmat de cancerul pulmonar, de col şi de colon. Boala apare când celulele încep să se multiplice necontrolat. Dacă au început să crească într-un organ sau ţesut, excrescenţa se numeşte tumoră primară. Uneori, celulele canceroase sunt purtate de sânge în alte părţi ale organismului. Aşa apar metastazele. De exemplu, cancerul de prostată se extinde şi la oase.
Ce rol joacă factorii genetici
Aceste modificări ale celulelor au cauze genetice în proporţie de 50%. Mai mult de o treime din cancere pot fi însă prevenite prin evitarea factorilor de risc: fumat, obezitate, sedentarism, abuz de alcool, infecţia cu Virusul Papiloma Uman. Istoricul familial creşte riscul cu maximum 15%. Când stabilesc cancerele „blânde” sau rele, medicii iau adesea ca reper rata de supraÂvieţuire pentru cinci ani, chiar dacă mulţi bolnavi trăiesc mult peste această limită. Mai jos sunt cele cu cea mai mare, respectiv cea mai mică rată.
De ce recidivează cancerul după ce „te vindeci”
Cancerele descoperite în stadii avansate au cele mai mari riscuri de recidivă. „Una este să scoţi o rădăcină de câţiva centimetri, şi alta e să scoţi una de doi metri. Poţi fi sigur că ai scos tot? Aşa este şi la tumori. În cazul celor mari, există riscul ca celulele canceroase să se fi răspândit deja în jurul ţesutului fără să-ţi dai seama. De altfel, anumite gene agresive fac ca şi în stadiul I de boală, anumite celule să migreze repede în ţesuturi, în sânge. Şi atunci crezi că ai făcut pacientul bine şi, după câţiva ani… Cam 25% din pacientele cu cancer la sân se întorc peste câţiva ani cu metastaze osoase”, atrage atenţia medicul. De altfel, cele mai dureroase cancere sunt cel osos sau metastazele osoase (stadii avansate ale cancerului de prostată, mamar şi pulmonar) şi cancerul sistemului nervos.
Cum afli dacă moşteneşti boala de la rude
Anumite tipuri de boală se moştenesc de la rude. Pentru cancerul la sân şi ovarian moștenirea genetică are o pondere de 10-15%, iar pentru cel de colon, de 5%. Un alt tip de cancer cu o componentă genetică este cel renal, însă riscurile de transmitere sunt mai mici. „Dacă aţi avut în familie fumători care au murit de cancer pulmonar şi sunteţi fumător, riscul creşte”, precizează oncologul. Analizele genetice pot depista mai multe tipuri de cancer, printre care cel mamar, ovarian, pulmonar. Testele se recomandă în cazul în care o persoană are două sau trei rude de gradul I şi II care au suferit de cancer la sân sau ovarian, pe linie feminină, sau de cancer de colon pe linie masculină, şi asta înainte de apariţia simptomelor. „Dacă sunteţi urmaşi ai unor persoane care au suferit de cancer de tub digestiv (până la trei generaţii), este posibil să aveţi o polipoză familială, pentru care există un risc de 60-70% să se transforme în cancer”, explică oncologul Florin Băcanu.
